Coronado, Martin
| Martin Coronado | |
|---|---|
| Data nașterii | 1850 [1] [2] [3] |
| Locul nașterii | |
| Data mortii | 20 februarie 1919 [4] |
| Un loc al morții | |
| Cetățenie (cetățenie) | |
| Ocupaţie | jurnalist , dramaturg , poet |
| Gen | poezie |
| Fișiere media la Wikimedia Commons | |
Martin Coronado ( spaniol Martín Coronado ; 4 iulie 1850 , Buenos Aires - 20 februarie 1919 , Caseros , provincia Buenos Aires ) - dramaturg , jurnalist , poet argentinian . Președinte al Academiei Argentinei de Litere (1877-1879). Unul dintre fondatorii teatrului național.
Biografie
Absolvent al Colegiului Național din Uruguay. În 1867 a intrat la Universitatea din Buenos Aires , unde a studiat dreptul, dar a abandonat în al doilea an pentru a se dedica creativității literare, a colaborat cu ziarul „La Prensa” și cu alte publicații din Buenos Aires . Împreună cu Adolfo Lamarck și Raphael Obligado, a participat la societățile literare ale vremii. A lucrat ca notar public, timp de unsprezece ani a ocupat funcția de șef al departamentului de stare civilă din orașul Buenos Aires.
În 1879 a fondat ziarul literar El Correo Americano .
Creativitate
Din tinerețe a dat dovadă de talent pentru poezie, în 1870 a scris poezia Siempreviva , urmată de Canto a Jesús , Bajo los sauces , El roto , La rosa blanca (1877), Salvador (1883), La flor del aire , Cortar por lo más delgado (1893), Un soñador (1896), Parientes pobres , Justicias de antaño, El sargento Palma, La piedra del escándalo , La chacra de don Lorenzo ș.a.
A debutat ca dramaturg cu poezia dramatică Trandafirul alb (1877, Teatrul de Operă, trupa lui E. Cortes). A scris piesa „Piatra de poticnire” (1902, Teatrul „Apolo”, trupa Podesta, Buenos Aires), reproducând în mod realist viața poporului, imaginea eroului național. M. Coronado aparține pieselor:
- „Sub jugul tiraniei sau lumina lunii și lumina focului” (1878),
- „Visător” (1885),
- „Justiția veche” (1897),
- „Via altcuiva” (1903),
- „Parazit” (1904),
- „Rude sărace” (1907),
- „Drum liber” (1909),
- „Moșia lui Don Lorenzo” (1918, continuarea „Piatra de poticnire”).
Piesele dramaturgului se disting prin poezie, lirism și portretizarea vie a personajelor naționale.
Lucrarea lui M. Coronado a marcat trecerea de la genul semicircus, semi-farsic al „gauchesco” la dramaturgia autentică a Argentinei.
Memorie
- Orașul Martin-Coronado din municipiul 3 februarie din provincia Buenos Aires poartă numele dramaturgului .
Note
- ↑ Swartz A. Martín Coronado // Open Library (engleză) - 2007.
- ↑ Martín Coronado // Aplicarea fațetă a terminologiei subiectului
- ↑ Martín Coronado // datos.bne.es (spaniola) : El portal de datos bibliográficos de la Biblioteca Nacional de España - 2011.
- ↑ Martín Coronado // todotango.com (spaniol)
Literatură
- Enciclopedia Teatrală . Volumul 3/Cap. ed. P. A. Markov - M .: Enciclopedia sovietică, 1964
Link -uri
- Martin Coronado (spaniol)
 Genealogie și necropole | ||||
|---|---|---|---|---|
| ||||