Kreutz, Felix

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită la 10 iulie 2016; verificările necesită 3 modificări .
Felix Kreutz
Data nașterii 19 noiembrie 1844( 19.11.1844 )
Locul nașterii
Data mortii 22 septembrie 1910( 22.09.1910 ) (65 de ani)
Un loc al morții
Țară
Loc de munca
Alma Mater
Grad academic Ph.D
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Felix Kreutz ( polonez Feliks Kreutz , 19 noiembrie 1844 , Nowy Sanch  - 22 septembrie 1910 , Zakopane ) - geolog polonez , profesor , doctor în mineralogie , rector al Universității Jagiellonian . Membru activ al Academiei Poloneze de Cunoaștere .

Biografie

A studiat mineralogia la Universitatea Jan Casimir din Lviv , apoi și-a continuat studiile la universitățile din Cracovia și Viena. A dobândit cunoștințe profunde de chimie, geologie și mineralogie.

Din 1870 - Felix Kreutsa, doctor în filozofie în mineralogie, a condus catedra la Universitatea din Lviv (până în 1887) și a fost director al Muzeului de Mineralogic, în același timp în 1874-1875 - decanul facultății de filosofie a universității.

Profesor (1873). În 1887 a preluat postul de decan al catedrei de mineralogie la Universitatea Jagellonă. În 1898-1899. - Rector și Decan al Facultății de Filosofie a Universității (1900-1901).

Din 1887 a fost membru corespondent, iar din 1888 membru cu drepturi depline al Academiei Poloneze de Cunoaștere .

Membru al comitetului editorial pentru lansarea Atlasului geologic al Galiției .

Activitate științifică

F. Kreutz a extins domeniul de aplicare al disciplinelor geologice, a continuat să predea un curs separat de mineralogie și petrografie , a fost angajat în studii minerale și petrografice ale rocilor magmatice și sedimentare și ale zăcămintelor minerale asociate (petrol, săruri etc.) din Carpați și alte regiuni.

A realizat o serie de lucrări de cercetare în domeniul cristalografiei , petrogenezei , fizicii cristalelor , geologiei regionale și seismologiei .

Profesorul Kreutz a făcut multe eforturi pentru a reorganiza și extinde Muzeul Mineralogic de la Universitatea din Lviv, și-a îmbogățit colecția cu mostre de minerale și roci pe care le-a adus din călătoriile sale.

Lucrări științifice selectate

  1. Trachit sanidyno-oligoklasowy z okolicy Szczawnic. (1868)
  2. Tatry i wapienie rafowe w Galicyi. (1888)].
  3. Skały plutoniczne w okolicy Krzeszowic. (1869)].
  4. Plutonische Gesteine ​​​​in der Umgebung von Krzeszowice. (1869).
  5. Das Anorthitgestein von Ober-Peneczely. (1869).
  6. Mikroskopische Untersuchungen der Vesuv-Laven v. J. 1868.
  7. Das Vihorlat-Gutin - Trachytgebirgen (im nordöstlichen Ungarn). (1871).
  8. Rzecz o trzęsienia ziemi oraz opis trzęsienia ziemi w Galicyi wschodniej 1875 r. (1876).
  9. Notatki mineralogiczne (Gagat, sól kuchenna z Borysławia i Bochni, Anhidryt z Kossowa, Kalcyt w Glińsku, Siarka z Dźwiniacza, Baryt ze Swoszowic iz Borysławia, Azuryt i Malachit ze Starej Roboty). (1877).
  10. Augit-Andesite des Smrekouz-Gebirges în Süd-Steiermark. - (1877).
  11. Istota róźnopostaciowości i stosunek odmiennych modyfikacyj ciał różuopostaciowycli. (1879).
  12. Stosunek odmiennych modyfikacyj ciał mineralnych. (1880).
  13. Ueber die Beziehungen zwischen verschiedenen Modifikationen heteromorpher Mineralsubstanzen. (1880).
  14. O tworzeniu i przeobrażaniu się wosku i oleju ziemnego w Galicyi. (1881).
  15. Ueber den Ursprung des Erdoels în d. galiz. salzformare. (1881).
  16. Ueber die Bildung und Umbildung von Erdwachs în Galizien (1881).
  17. Ueber den Ursprung des Steinsalzes am Rande der Karpathen (1881).
  18. Wraz z R. Zuberem: Stosunki geologiczne okolic Mraźnicy i Schodnicy. (1881).
  19. Ueber Vesuvlaven von 1881 și 1883. (1885).
  20. Skały trachitowe w pienińskim pasie wapieni rafowych. (1886).
  21. Piaskowiec skrystalizowany z Tekur na Wołyniu (1887).
  22. O granitach wołyńskich zawierających turmalin lub granaty. (1889).
  23. Grafit w granitowej skale z Józefowki iz Samczyka na Wołyniu. (1891).
  24. Gneis grafitowy z Mecherzyniec. (1890)].
  25. Zmiana barw minerałów przy zmianie temperatura. (1891).
  26. O przyczynie błękitnego zabarwienia soli kuchennej. (1892).
  27. Amfibol z nad Tigilu w Kamczatce. (1894).
  28. Sol kamienna și fluoryt, ich barwa, fluorescencya și fosforescencencya. (1897).
  29. O zmianach w kilku minerałach i solach pod wpływem promieni katodowych lub pary sodu. (1896) și alții.

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  În cataloagele bibliografice