Literatura kurdă ( kurd. Wêjeya Kurdî ) - monumente ale scrierii și scrierilor kurde în limba kurdă .
Kurzii de la mijlocul secolului al XX-lea au folosit limbile dezvoltate ale Orientului Apropiat și Mijlociu - arabă pentru scrieri despre teologie și drept, farsi pentru scrieri istorice și turcă pentru poezie.
Un celebru poet turc de origine kurdă este Fuzuli (XVI), a cărui naționalitate kurdă a fost contestată de turci.
Limba literară a Kurdistanului de Sud (Iran) este adverbul „Gurani”, care nu este kurdă. Există un scenariu bine dezvoltat pe „Gurani”, cu ajutorul căruia sunt declarate celebrele legende ale Orientului - „ Khorshidi-Khaver ”, „ Hosrov și Shirin ”, „ Leyla și Majnun ”, etc.
Kurzii au început de mult să folosească propria limbă și am primit informații despre opt poeți care au scris de la începutul secolului al XI-lea până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Dintre lucrările lor, una dintre lucrările lui Malai Bate (XV) a fost publicată în 1903, iar în 1904 o colecție de poezii a șeicului Ahmed Malai Jizri (XII).
Dintre vechii poeți, Ahmed Khani (XVII) este cel mai faimos, care a transformat în versuri epopeea populară „ Mam și Zin ”, tipărită la Constantinopol în 1920. O serie de poeți ai secolelor XIX-XX sunt menționați în ultimele ziare kurde, unde sunt oferite mostre din poezia lor. Influențați de poezia persană, poeții kurzi aplică formele tradiționale de „ ghazal ” și „ qasida ”.