Coeur d'alene (limbă)

coeur d'alene
nume de sine Snchitsuʼumshtsn
Țări STATELE UNITE ALE AMERICII
Regiuni Idaho
Numărul total de difuzoare 2 (2007)
stare pe cale de dispariție [1]
Clasificare
Limbi salish Limbi Salish interioare coeur d'alene
Codurile de limbă
ISO 639-1
ISO 639-2
ISO 639-3 crd
WALS coe
Atlasul limbilor lumii în pericol 802
Etnolog crd
ELCat 1695
IETF crd
Glottolog coeu1236

Coeur d'Alene [2] ( Snchitsu'umshtsn, snčícuʔumšcn, Skitswish, Coeur d'Alene, Cœur d'Alene ) este o limbă aproape dispărută a nativilor americani care aparține familiei de limbi Salish și este vorbită de poporul Coeur d'Alene , care locuiește în rezervația Coeur d'Alene din nordul Idaho , SUA. Anterior, limba era predată în școlile secundare. Este, de asemenea, o limbă Inner Salish, cu doar doi vorbitori mai vechi rămânând din 2014, dar tribul a dezvoltat un program oficial pentru a reînvia limba.

Ortografie

Această secțiune prezintă cele trei ortografii din Tabelul 1, oferind interpretări ale lucrărilor academice anterioare. Exemple de limbaj Coeur d'Alene au fost luate din lucrarea lui Nicodemus și alții [3] și de pe site-ul COLRC [4] .

Tabelul #1 al ortografiei Coeur d'Alene (modificat de Doak și Montler în 2000) [4]
Salishan/LPO Nicodim/Bitar Reichard Exemple de engleză Nicodim: Coeur d'Alene Exemple [3]
ɑ ɑ ɑ m a ma ɑnsh „înger”
e e ɑ̈, ê e l esel 'doi'
eu i i sala si in hsil 'cinci'
o o ɔ pe jumătate deschis cca hoy 'Aruncă-l!'
u u u bine _ deschide „zece”
ə nici o formă E,ι, ụ ca asiaticul ə -
p p p p ol pipa' 'tata'
sp'e 'bitterroot'
b b b b ok pubele de „fasole”
m m m m s mus „patru”
ʼm
w w w ca engleza w cu "el/ea a țipat"
ʼw s'wa 'puma'
t t t t s sunt "ce"
t'ish "zahăr"
d d d casa _ tmidus „rosii”
n n n n u nune "mama"
ʼn 'nitshn 'hotel'
s s s cu yr sikwe ''apa'
c ts ts regele _ tsunchtm „șapte”
tsʼ ts' ts'sau "sare/acid"
s SH c sh mind shenn "el/ea a lucrat"
ǰ j dj j em lejp 'ea/ea a fost înjunghiată până la moarte'
c cap tc h este chche'ye 'mama mamei'
ch' tc'
y y y od _ speyiy "distractie"
ʼy 'yitsh 'dormit [substantiv]'
ɡʷ ɡw, ɡu ɡw, ɡu ca gu spaniol Gwich „el/ea vorbea”
kw, k, ku, ko kʷ, ku ca spaniola qu skwitstm „dimineața”
kʼʷ kʼw, kʼu, kʼo kʼʷ, kʼu, kʼụ
X khw, khu, kho xʷ, xu *tsetkhw „cal”
q q q burr to qine "mama tatălui"
q' q' q'
qw, qu, qo ca spaniola qu "oqws" el/ea a băut"
qʼʷ q'w, qʼu, qʼo qʼʷ, qʼu *sq'wtu 'Cataldo'
X qh X
X qhw, qhu, qho X *qhwatqhwat „rață”
l l l l ec lut 'nu/nu'
l
ɬ ł ł
r r r apoi p „dificultate” Sharshart
ʼr
ʕ (, ) R fricativă faringiană sonoră st(în „antilope”
ʕʼ ʼ(, ʼ) „(ewp „picurare”
ʕʷ (Wu (cu(lsh „el/ea a vărsat”
ʕʼʷ Wu( ṛʼʷ
ʔ ʼ ʼ oprire glotală tso'ot "el/ea plângea"
h h h ca engleza h hiskist „numele meu”

Exemplu de text

Mai jos este un exemplu de text [5] :

Pipe'et at tch'masq'it, cha'qhaminchs aaya') schint iskwist, Che'kut'ich'ilchs aaya') lhe iitspu'us, Iine'kunmn che'k'u'lntm e tmikhu'lmkhw aats'aqhl at tch'masq'it. Chelhkuschilhshesh lha a'yya')tminmet aaqhi'wlh, Chel'u'wistsanqhilhm lhe khwelkhultet, Aats'aqhl tsanqhillhtmet lhe'plhkhwelkhult te'l chlipust, Chelhkusch'nshish te'l tse'nuk'ukune'm'n, Chelh'u'wisnichm lhe ch'est te'l chlipust. Cha'wu'nsh aats'aqhl.

Note:

Note

  1. Cartea Roșie a Limbilor UNESCO
  2. Popoare și religii ale lumii . - 2000. - S. 466. - 928 p.
  3. 1 2 Nicodemus, L., Matt, W., Hess, R., Sobbing, G., Wagner, JM și Allen, D. (2000). Snchitsu'umshtsn: carte de referinţă Coeur d'Alene. Plummer, ID: Coeur d'Alene Tribe.
  4. 1 2 Doak, IG și Montler, T. (2000). Ortografia, lexicografia și schimbarea limbii. Actele celei de-a patra Conferințe FEL. Charlotte, NC: Fundația pentru limbi pe cale de dispariție.
  5. COEUR D'ALÈNE (link indisponibil) . Consultat la 6 iunie 2016. Arhivat din original pe 7 iunie 2016. 

Link -uri