Lanfranc Chigala | |
---|---|
Data nașterii | anii 1200 |
Locul nașterii | |
Data mortii | 1258 sau 1257 |
Țară | |
Ocupaţie | trubadur , compozitor , judecator , diplomat |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Lanfranc Chigala Lanfranc Cigala sau Cicala ( it .: Lanfranco , ox .: Lafranc ; ani de activitate 1235-1257) a fost un nobil, cavaler, judecător și scriitor genovez de la mijlocul secolului al XIII-lea. Unul dintre cei mai faimoși trubaduri lombardi , care a scris în occitană. Treizeci și două dintre lucrările sale au supraviețuit, inclusiv patru canoane religioase , trei sirventas , două cântece ale cruciadelor , un bocet și nouă tensoane cu alți trubaduri: patru cu Simon Doria, câte unul cu Giacomo Grillo, Guilhelma de Ruggier , Lantelme , Roubaud . și un necunoscut pe nume Guillaume. Ca mulți italieni educați din acea vreme, a scris în occitană. În scrierile sale, Chigala a discutat probleme legate de cruciade, erezie, autoritate papală, armonie în lumea creștină. Troubadour, în versurile sale de dragoste, a adus un omagiu temei tradiționale de curte a slujirii Doamnei. Unul dintre exemplele interesante ale poeziei lui Lanfranc este lamentarea Eu non chan ges pes talan de chantar pentru moartea Lady Berlandra, scrisă „într-un stil complex și elegant” [1] .
Lanfranc este menționat pentru prima dată în 1235 ca iudex (judecător). În 1241 a fost ambasador al Republicii Genova la curtea lui Ramon Berenguer al IV-lea , unde probabil l-a întâlnit pe Bertrand d'Alamanon . În 1248 se afla la Ceuta într-o expediție comercială. Menționat ultima dată într-un document din 16 martie 1257 și la 24 septembrie 1258, se spune că Lanfranc Chigal ar fi murit. Contrar tradiției, el nu a fost ucis în Monaco în 1278.
Dicționare și enciclopedii |
|
---|---|
În cataloagele bibliografice |