Mihai von Lehnhosek | |
---|---|
Data nașterii | 28 august 1863 |
Locul nașterii | |
Data mortii | 26 ianuarie 1937 (73 de ani) |
Un loc al morții | |
Țară | |
Loc de munca | |
Alma Mater | |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Mihai von Lenhosek (Lenhossek) ( maghiar Mihály Lenhossék ; 28 august 1863 , Pest , Imperiul Austriac - 26 ianuarie 1937 , Budapesta ) - anatomist maghiar , histolog , fiziolog și profesor la Universitatea din Budapesta , membru al Academiei de Științe Maghiare Neurontan , unul dintre pionierii studierii neuronilor . Câștigător al Premiului Corvinus Crown (1930).
Născut în familia anatomistului Jozsef Lenhosek (1818-1888). Nepotul său Albert Szent-Györgyi , laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină ( 1937 ), în care a trezit pentru prima dată interesul pentru știință. Au existat mai multe generații de oameni de știință celebri în pedigree-ul lui Lenkhosek.
În 1886 a primit doctoratul în medicină la Universitatea din Budapesta, apoi a lucrat la institutul de anatomie al tatălui său. În 1889 a devenit prorector al Universității din Basel, iar mai târziu a ocupat funcții similare la Universitatea din Würzburg (1892-1895). A lucrat ca profesor asistent de anatomie la Universitatea din Tübingen , din 1900 a fost profesor de anatomie la Universitatea din Budapesta . În 1917/1918 a fost rector al universității.
A fost membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe din 1897, apoi membru titular din 1903. În 1934 a devenit membru de onoare și vicepreședinte al Academiei Maghiare de Științe . În 1907 a fost ales membru al Leopoldinei .
Cunoscut în mare parte pentru cercetările sale în neuroanatomie , care au inclus studii histologice importante ale sistemului nervos .
În 1893, el a inventat termenul „ astrocit ” pentru a descrie celula în formă de stea găsită în sistemul nervos central [2]
Genealogie și necropole | ||||
---|---|---|---|---|
|