Mausoleu | |
Mausoleul Eroilor | |
---|---|
rom. Camera Mausoleul Eroilor Mausoleul de la Mateiaș | |
| |
45°17′36″ N SH. 25°08′22″ in. e. | |
Țară | România |
Arges | Arges |
tipul clădirii | mausoleu |
Constructie | 1928 - 1935 _ |
stare | protejat de stat |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Mausoleul Eroilor ( rum. Mausoleul Eroilor , cunoscut și sub numele de rom. Mausoleul de la Mateiaș ) este un monument al eroilor din Primul Război Mondial , situat în România ( Argeș ). Monumentul a fost inclus sub numărul 1010 (cod AG-IV-I A-14017) în „Lista monumentelor istorice” a țării, actualizată de Ministerul Culturii al României la 8 iulie 2004 [1] .
În acest moment, în așa-numita „zonă Mateiașului”, un grup de trupe române ( Grupa Rom. Namaiești ) - condusă de generalul Traian Găiseanu ( Rom. Traian Găiseanu ) - care cuprindea unități din Diviziile 22 și 12 Infanterie au reușit să rezistă inamicului mai numeros, mai bine înarmat și mai pregătit. De la 25 septembrie (8 octombrie, după un stil nou) până la 10 noiembrie (23), 1916, în regiune au avut loc bătălii încăpățânate, care au oprit înaintarea trupelor Puterilor Centrale pe câmpia românească. Dar, din cauza unei străpungeri într-un alt sector al frontului, la 16 noiembrie (29), soldații români din două divizii au primit ordin să se retragă la Târgoviște .
Mausoleul a fost construit între 1928 și 1935, proiectat de arhitectul Dumitru Ionescu Berechet; a supravegheat construcția lui De Nicolo. În construcție a fost folosit în principal calcarul de Albești . Clădirea este formată din două obiecte: o criptă orizontală, în care sunt așezate 31 de cripte cu rămășițele a 2300 de soldați, iar pe pereții căreia sunt fixate plăci de marmură cu numele soldaților morți, și un turn, în vârful pe care o duce o scară în spirală.
Din cauza scurgerilor de apă prin pereții de calcar, între anii 1945 și 1976, Mausoleul Eroilor a suferit o revizie majoră. La 4 martie 1977, un cutremur a provocat numeroase fisuri, astfel că în 1978 s-au lucrat din nou la renovarea clădirii.
Mausoleul a fost extins în 1980-1984 cu construcția de terase frontale și scări suplimentare, precum și săli de muzeu și un basorelief înalt de 16 m realizat de sculptorul Adrian Radu Kampulung.