| Mareșal, suntem aici! | |
|---|---|
| Maréchal, nous voilà! | |
| Pétain pe un afiș de propagandă pentru „Revoluția Națională” | |
| Liricist | André Montagar |
| Compozitor |
Andre Montagar Charles Courtue |
| Țară | statul francez |
| Țară | |
Mareșal, suntem aici! ( French Maréchal, nous voilà ! ) - un cântec în onoarea Mareșalului Pétain , autorul cuvintelor este Andre Montagar (1888-1963), autorii muzicii sunt Andre Montagar (Andre Montagard) și Charles Courtioux (Charles Courtioux, 1890-1946) [1] . După ce a câștigat puterea unică , Pétain a schimbat simbolurile statului și, de asemenea, a introdus și revizuit multe legi diferite. Aceste măsuri au fost cunoscute în mod colectiv sub numele de „ Revoluția națională ” ( franceză: Révolution nationale) și au fost concepute pentru a scăpa de moștenirea celei de-a treia republici , al cărei sistem politic Pétain l-a dezaprobat și l-a învinuit pentru înfrângerea țării. Cântecul „Marshal, we are here!” a devenit de facto imnul Franței . A fost interpretat la evenimente oficiale imediat după Marsilia . După ce germanii au cerut interzicerea Marseillaise, cântecul a devenit imnul de facto al Franței.
Se credea oficial că melodia a fost scrisă în 1940. De fapt, autorii au creat pur și simplu cuvinte noi pentru muzica marșului în cinstea „ Turului Franței ”: „Atenție, les voilà!” les coureurs, les géants de la route...”. Muzica, la rândul ei, a fost un plagiat - s-a luat la bază melodia La margoton du bataillon , al cărei autor, compozitorul Casimir Oberfeld [1] , fiind evreu, a murit în 1945 la Auschwitz [2] .
Continuând aceeași linie de propagandă, Montagar și Courtue au colaborat pentru a produce o serie de alte cântece de propagandă pe aceeași temă: „Franța de mâine” ( franceză: La France de demain ), „Let's Sow the Seed of Enlightenment” ( franceză: Semon le grain de la lumière ) și etc.
| text francez
Une flamme sacrée |
Traducere literala
Flacără sacră Ridică |