Cartografia matematică
Cartografia matematică este o secțiune de cartografie care studiază metodele matematice de construire a proiecțiilor cartografice , transformările acestora, metodele de găsire a proiecțiilor, metodele și tehnicile de aplicare în practică a proiecțiilor.
Cartografia matematică include uneori și întreaga gamă de probleme legate de justificarea matematică a hărților (dispunerea hărților, calculul cadrelor etc.), precum și metodele și mijloacele de măsurare a hărților (vezi Cartometrie ).
Strâns legat de matematică, geodezie și alte discipline.
Istorie
- În primele etape ( sec. VI î.Hr. - secolul XVII d.Hr.) ale dezvoltării științei cartografice, au fost inventate, studiate și utilizate proiecții cartografice separate. Unele dintre ele au fost create mai mult la nivel intuitiv-practic, decât pe o bază formal-matematică.
- Într-o epocă ulterioară ( secolul al XVIII-lea - începutul secolului al XX-lea ), au fost create și clase separate de proiecții și alte combinații ale acestora. S-a dezvoltat ideea Pământului ca sferă non-ideală.
- În secolul al XX-lea s-a dezvoltat cu succes teoria creării de noi metode pentru obținerea diferitelor clase sau grupuri de proiecții (adesea noi), precum și teoria transformărilor acestora. Există mecanizarea și automatizarea ulterioară a metodelor de lucru cu hărți. Calculatoarele programabile devin unul dintre cele mai importante mijloace de implementare a modelelor matematice în cartografie.
- Până la începutul secolului al XXI-lea, dezvoltarea sistemelor globale de navigație prin satelit și cerința de a îmbunătăți acuratețea prezentării datelor și a rezultatelor cartometrice au condus la crearea unor metode complet noi de lucru cu spațiul geografic, nelegate, în special, de afișare tradițională a hărții plane.
Probleme de cartografie matematică
În cartografia matematică se disting problemele directe și inverse.
Problemă directă
Sarcina directă este de a studia proprietățile proiecțiilor cartografice date prin ecuații de forma: , (1) unde și sunt latitudinea și longitudinea unui punct de pe elipsoidul pământului.



Problemă inversă
Problema inversă a lui M. c. vizează restabilirea ecuațiilor (1), sau, mai general, găsirea proiecțiilor din distribuțiile distorsiunilor date în ele.
Vezi și
Note