Medici, Clarice

Clarice Medici ( italiana  Clarice de' Medici ), este Clarice, fiica lui Piero Medici ( italiana  Clarice di Piero de' Medici [1] ), după căsătorie cu Clarice Medici-Strozzi ( italiana  Clarice de' Medici Strozzi [1] ; 14 septembrie , 1489 [2] , Florența , Republica Florența - 5 mai 1528 [2] , ibid) - un aristocrat din casa Medici , fiica șefului Republicii Florentine, Piero cel Prost . Mama Mareșalului Piero Strozzi . Mătușa Ecaterinei de Medici , regina Franței .

Biografie

Primii ani

Clarice Medici s-a născut la Florența. În unele surse, anul nașterii ei este 1493 sau 2 septembrie 1489. Dar în cartea de evidență a actelor bisericii, o înregistrare făcută în ziua botezului lui Clarice, ne permite să considerăm data exactă a nașterii ei ca fiind 14 septembrie 1489. A fost fiica lui Piero cel Prost și a lui Alfonsina Orsini . Pe partea paternă, ea a fost nepoata șefului Republicii Florentine, Lorenzo Magnificul și Clarice Orsini , după care a primit numele. Din partea mamei sale, ea a fost nepoata contelui Roberto Orsini și a Caterinei Sanseverino . Pe lângă ea, părinții ei au avut un fiu Lorenzo , viitorul duce de Urbino și tatăl lui Catherine de Medici, regina Franței [1] [2] [3] .

În 1494, Medicii au fost expulzați din Florența, conduși de oponentul lor Piero Soderini . În 1508, Clarice, împreună cu fratele și mama ei, s-au stabilit cu rude la Roma. Cardinalul Giovanni Medici , care era unchiul ei, spera să returneze familia Medici la Florența prin căsătoria nepoatei sale. La început s-a gândit să o căsătorească cu contele Baldassare Castiglione , dar după aceea l-a ales pe condotierul Filippo Strozzi Jr. , care provenea dintr-o familie nobilă de bancheri florentini. Mediatorul dintre familiile Medici și Strozzi a fost Bernardo Rucellai , care era în fruntea familiilor, a fost în opoziție cu Piero Soderini și a susținut întoarcerea Medicilor la Florența [2] .

Căsătoria și urmașii

În iulie 1508, la Roma, părțile au încheiat un acord de căsătorie, potrivit căruia zestrea lui Clarice se ridica la suma de șapte mii de florini . Alianța căsătoriei dintre reprezentanții familiilor Medici și Strozzi a provocat o mare nemulțumire în rândul lui Piero Soderini, care a înțeles pericolul acestei alianțe pentru puterea sa din Florența. Gonfalonierul de viață al Republicii Florența plănuia să-l căsătorească pe nepotul său Giovanbattista [4] cu Clarice și, în acest scop, a cerut medierea lui Lucrezia de' Medici , mătușa lui Clarice. Probabil Niccolo Machiavelli a scris o explicație despre corectitudinea interdicției pe care Republica Florența a impus-o căsătoriei dintre Clarice și Filippo. S-a precizat că mireasa, ca fiică a unui dușman al Republicii, este deja un dușman al Republicii, iar cine se căsătorește cu ea ar trebui să fie considerat și un dușman al Republicii. În decembrie 1508, Florența a emis un ordin împotriva prezenței lui Filippo în oraș. În februarie 1509, opt gardieni și executori judecătorești Florenței l-au condamnat la zece ani de exil la Napoli și o amendă de cinci sute de florini. Familiei Strozzi i s-a interzis să-l ajute. Toate familiile nobile din Florența care doreau să-și exprime dezacordul cu acțiunile împotriva lui Filippo au fost acuzate de lipsă de încredere. Inadmisibilitatea unui astfel de comportament la conducerea republicii a fost subliniată de Papa Iulius al II-lea , care, după moartea tatălui său Clarice în 1503, a fost tutorele ei oficial. Florența nu a fost de acord cu intervenția pontifului în treburile interne ale republicii [2] .

În ciuda opoziției lui Piero Soderini, căsătoria dintre Filippo și Clarice a întărit poziția politică a familiei Medici și starea financiară a familiei Strozzi. Cuplul a avut șapte fii și trei fiice [2] [5] :

• Pierrot (1510 - 21.06.1558), baron d'Epernay, condotier, mareșal al Franței, căsătorit cu Laudomia de Medici (1518-1583), fiica bancherului Pierfrancesco de Medici Jr. , a avut urmași;
• Roberto (d. 1566), baronul Collalto, căsătorit cu Maddalena de' Medici (1523-1583), fiica lui Pierfrancesco de' Medici Jr., a avut urmași;
• Maria , căsătorită cu Lorenzo Ridolfi;
• Leone (18/10/1515 - 28/06/1554), condotier, cavaleral Ordinului de Maltadin 1530, nu a lăsat descendenți;
• Giulio (d. 1537), nu a lăsat urmaș;
• Vincenzo (d. 1537), nu a lăsat urmaș;
• Alessandro (d. 31.10.1540), nu a lăsat urmaș;
• Luigia (d. 1534), căsătorită cu Luigi Capponi;
• Maddalena , căsătorită cu contele de Flaminho dell'Angillara, signor Stabbio;
• Lorenzo (3.12.1513 - 14.12.1571),stareț, episcop din 1547, arhiepiscop din 1568,cardinal-preot din 1557.

Pe lângă copiii ei, Clarice a crescut -o pe Catherine de Medici , fiica răposatului său frate Lorenzo și viitoarea regină a Franței, Alessandro Medici , fiul nelegitim al aceluiași Lorenzo sau Giulio Medici , Ippolito Medici , fiul nelegitim al unchiului ei Giuliano . Medici [2] .

Anii mai târziu

Devenit papă sub numele de Clement al VII-lea, Giulio de' Medici în 1525 le-a ordonat lui Alessandro și Ippolito să părăsească casa lui Strozzi din Roma și să ajungă la Florența, care a fost condusă în numele său de cardinalul Silvio Passerini . Din acel moment, relațiile dintre Clarice și pontif au început să se deterioreze treptat. Anterior, între ei au existat neînțelegeri din cauza moștenirii pe care Clarice a revendicat-o după moartea părinților ei. Ea nu a primit de la Clement al VII-lea și rangul de cardinal pentru fiul ei Piero. Clarice nu a împărtășit dorința papei de a stabili la Florența domnia reprezentanților nelegitimi ai familiei Medici - Alessandro și Ippolito, în detrimentul drepturilor legitimei Catherine [2] .

În aprilie 1527, la Florența a izbucnit o răscoală împotriva puterii protejatului lui Clement al VII-lea. Profitând de acest lucru, Clarice a obținut de la pontif întoarcerea soțului ei din Napoli, unde a fost trimis de papă la viceregele Charles de Lannoy ca ostatic. Filippo Strozzi a fost răscumpărat cu bani din vistieria papală. În mai 1527, împreună cu soțul și copiii ei, Clarice a părăsit Roma la Florența. Pe drum, familia Strozzi a fost însoțită de un detașament militar, mai întâi sub comanda condotierului Renzo de Ceri , apoi Antonio Doria. La 19 mai 1527, Clarice și Silvio Passerini s-au întâlnit la Palatul Medici din Florența, care s-a încheiat cu o ceartă. Clarice a luat partea adepților republicii și a refuzat să recunoască restabilirea domniei familiei Medici în persoana ilegitimilor Alessandro și Ippolito. Bazându-se pe sprijinul majorității familiilor nobiliare, ea l-a instruit pe soțul ei să înlăture cardinalul Silvio Passerini de la putere și să o escorteze pe Catherine la Roma, împreună cu Alessandro și Ippolito. Cu toate acestea, au fugit la Lucca . A luat-o pe nepoata ei Clarice sub protecția ei. Ea a plasat-o pe Catherine în vila Poggio , apoi în mănăstirea Sfânta Lucia , după aceea în mănăstirea din Murate . Clarice Medici a murit la 5 mai 1528 la Florența, după un avort nereușit [2] .

Genealogie

Note

1. ↑ 1 2 3 Knox Averett, 2015 , p. 157.
2. ↑ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Fosi .
3. ↑ Lupis Macedonio .
4. ↑ Landon, 2013 , p. 91.
5. ↑ Litta, 1819 , tavola XX.

Literatură

• Bullard MM Filippo Strozzi și Medici: Favoare și finanțare în Florența și Roma secolului al XVI-lea  : [ ing. ] . Cambridge: Cambridge University Press, 2008. P. 7, 28, 45-61, 69, 79, 80, 81n-82n, 86, 89n, 132, 172, 195. - (Studii Cambridge în istoria modernă timpurie). - ISBN 978-0-52-108816-9 .
• Knox Averett M. Copilul modern timpuriu în artă și istorie  : [ ing. ] . - Abingdon-on-Thames: Routledge , 2015. - P. 157. - 256 p. — (Corpul, genul și cultura). - ISBN 978-1-31-731660-2 .
• Landon WJ Lorenzo di Filippo Strozzi și Niccolo Machiavelli: Patron, Client, and the Pistola fatta per la peste / An Epistle Written Concerning the Plague  : [ ing. ] . - Toronto: University of Toronto Press, 2013. - P. 91. - 296 p. — ISBN 978-1-44-269948-9 .
• Litta P. Pico della Mirandola. Tavola XX. Strozzi di Firenze  // Famiglie celebri di Italia . : [ Ital. ] . - Milano : ed. Paolo Emilio Giusti, 1819. - Vol. eu.

Link -uri

• Fosi Ir. Medici, Clarice de'  (italiană) . www.treccani.it . - Dizionario Biografico degli Italiani - Volumul 73 (2009). Data accesului: 30 noiembrie 2018.
• Lupis Macedonio M. Orsini: Conti di Pacentro e Oppido  (italiană) . www.genmarenostrum.com . — Libro d'Oro della Nobilta Mediterranea. Data accesului: 30 noiembrie 2018.
• Vogt-Lüerssen M. Clarice de' Medici  (engleză) . www.kleio.org . — Medicii. Data accesului: 30 noiembrie 2018.

Dicționare și enciclopedii	Italienii biografici
În cataloagele bibliografice	GND : 1130808467 VIAF : 626149368870585980003 WorldCat VIAF : 626149368870585980003