| Nadenka din Apalevo | |
|---|---|
| Gen | poveste |
| Autor | Viktor Kurochkin |
| Limba originală | Rusă |
„Nadya din Apalev” - o poveste de Viktor Kurochkin . Retipărit de multe ori.
Compozitorul Boris Kravchenko a scris un musical bazat pe poveste pentru o emisiune radio. Potrivit compozitorului însuși, traducerea poveștii în muzică a fost o chestiune simplă:
Și nu am compus nimic, doar am auzit ... Toată povestea sună ... Acesta este un cântec despre dragoste, - Boris Kravchenko (conform memoriilor lui G. E. Nesterova Kurochkina) [1]
Compozitorului i-a plăcut și muzica compusă de compozitor.
Sfârșitul anilor 1950. Nord-Vestul Rusiei. Satul Apalevo se află pe malul râului Itomli . Aici, alături de bunicii ei în vârstă de 70 de ani, locuiește neliniștită bruneta Nadenka Koltsova. Ea are 25 de ani, dar pretendenții o ocolesc - în copilărie a dat peste o împletitură în picioare și de atunci și-a lăsat o cicatrice de la tâmplă la gât. Nadenka lucrează la ferma colectivă ca proiectionist și manager de club. Își dă toată puterea asistenței sociale, dar nu-și acordă atenție. În spatele ochilor ei o numesc Khalda.
Naratorul (autorul) ajunge la Apalevo la începutul primăverii pentru a vâna cocoș de munte. Nadenka îl conduce spre mlaștină, dar în ultima clipă îl sperie pe cocoș de munte:
- Te rog, nu te supăra. A cântat o melodie de dragoste...
Un șofer de 30 de ani, Okolosheev, lucrează la ferma colectivă. Toată lumea îi spune doar Around. Cândva a venit din oraș, a rămas și acum locuiește închiriat colțuri. Uneori vizitează și casa soților Koltsov.
Într-o zi de iulie, Nadenka a aruncat o pungă de cutii de film în râu. Tot satul urma să se retragă. M-am scufundat o jumătate de zi și în cele din urmă am scos toate cutiile într-una singură. După cinema au fost dansuri. Deodată apare o nouă fată. Toată seara, Oko dansează doar cu ea. Nadenka dispare, iar apoi apare într-o ținută ridicolă.
Vara se termina. Zinka Ryabova răspândește un zvon în jurul satului că Okolo „a fost ras de pe Nadya”. Acum porecla „Khalda” a fost înlocuită cu una nouă - „planed de un secol”. Nadya are dificultăți cu bârfele.
Există o prelegere „despre dragoste și prietenie” în club. După prelegere, soțul lui Zinka Ryabova încearcă să o facă de rușine public pe Nadenka. Okolo intervine și se dovedește că în hambarul în care Okolo „a crescut tineri căsătoriți”, nu era Nadenka, ci însăși Zinka Ryabova. Nadenka râde și plânge - la urma urmei, „o lovitură pentru organizația Komsomol”.
Într-o dimineață de septembrie, Naratorul pleacă din Apalevo. În cele din urmă, Okolo vorbește sincer despre munca sa: „Nu înțelegi deloc bine viața.” Nadenka îl însoțește pe Narator la post și îi dă un pachet de ziare în semn de rămas bun. Unul dintre ele conține un „articol lăudabil” scris de Nadenka despre Narator.
Când Naratorul va veni la Apalevo, Nadenka și Okolo s-au căsătorit deja, locuiesc în vechea casă Koltsov și urmează să construiască una nouă.
„Tinerii trăiau nepăsători, dar veseli, mâncau tot ce avea la îndemână, dar cu poftă, deseori certați, dar imediat împăcați.”
Nadya „toate străluceau, inundate de o lumină moale și caldă”.
„Era foarte bucuroasă...”
Potrivit lui Gleb Goryshina, care a scris prefața colecției lui Kurochkin „Povești și povești” (1978), în lucrările sale, unde povestea este spusă la persoana întâi, figura scriitorului-povestitor este întotdeauna derogatorie, iar pe alocuri chiar seamănă cu o caricatură. [2] Cu toate acestea, G. E. Nesterova-Kurochkina, la rândul său, notează că „Eul” liric, din care este condusă narațiunea în poveste, apare în trei sensuri: autor, narator și personaj. [2]