Naj, Iosif
Joseph Nudge |
---|
fr. Joseph Nadj |
Joseph Naj (centru) după reprezentația lui Asobu la Avignon , 2006 |
Numele la naștere |
Jozsef Nagy ( maghiară József Nagy ) |
Data nașterii |
1957( 1957 ) |
Locul nașterii |
|
Cetățenie |
Franţa |
Profesie |
dansator , coregraf |
Premii |
 |
Site-ul web |
Site-ul oficial |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Joseph Nadj ( francez Josef Nadj , de fapt Jozsef Nagy , Hung. Nagy József ; 1957 , Kanizsa , Voivodina ) este un dansator și coregraf francez, un reprezentant al celei mai noi tendințe „non-dance” .
Biografie
Născut într-o familie vorbitoare de maghiară. Absolventă a școlii de artă la ora de grafică. A studiat la Academia de Arte Frumoase și la Universitatea din Budapesta , studiind literatura, filosofia și istoria artei. A urmat cursuri de lupte, arte marțiale, mișcare pe scenă și actorie. În 1980 s-a mutat la Paris , unde a devenit interesat de dansul modern , tai chi și butoh . În 1982, a părăsit desenul și pictura și s-a dedicat în întregime dansului. A studiat la Școala Internațională de Mim a lui Marcel Marceau , cu Étienne Decroux și Jacques Lecoq . A studiat improvizația de contact cu Mark Tompkins. În 1985, a participat la piesa sa „Tradare masculină” ( Trahison Men ), în 1988 - în piesa lui Catherine Diveres „The Judge of Elegance” ( l'Arbitre des élégances ). În 1986, și-a organizat propria companie JEL (de la Hung. - „semn”), unde a realizat 19 spectacole. Din 1995 este şeful Centrului Naţional pentru Coregrafie din Orleans . În 2006 a fost artist invitat special la Festivalul de la Avignon .
Creativitate
În lucrările sale, Naj este inspirat din lucrările lui Büchner , Kafka , Artaud , Schulz , Roussel , Michaud , Otto Tolnai .
Spectacole
- 1987 - „Rața Pekină” / Canard pékinois
- 1988 - „Șapte piei de rinocer” / 7 peaux de rhinocéros
- 1989 - „Moartea împăratului” / La Mort de l'empereur
- 1990 - Comedie tempio
- 1992 - Scara lui Orpheus / Les Échelles d'Orphée
- 1994 - Woyzeck / Woyzeck
- 1995 - Anatomia unui sălbatic / L'Anatomie du fauve
- 1996 - Lament of the Chameleon / Le Cri du caméléon (comandat de Centrul Național pentru Artele Circului), Habakkuk Comments / Les Commentaires d'Habacuc , noua versiune a lui Woyzeck
- 1997 - „Vântul într-un sac” / Le Vent dans le sac
- 1999 - ca parte a programului Festivalului de la Avignon: „A Little Morning Psalm” / Petit psaume du matin (împreună cu Dominic Mercy), „Night Owls” / Les Veilleurs și „Time of Retreat” / Le Temps du repli
- 2001 - „Philosophers” / Les Philosophes , „Little Morning Psalm” (partea a doua)
- 2002 - spectacol solo „Jurnalul unui străin” / Journal d'un inconnu
- 2003 - „The firmament is no more” / Il n'y a plus de firmament (comandat de teatrul Vidi, Lausanne ), „Eden” / Eden
- 2004 - „Sun Dust” / Poussière de soleils
- 2005 - „Ultimul peisaj” / Ultimul peisaj
- 2006 - Asobu , Paso Doble / Paso Doble , Landscape after a Thunderstorm / Paysage après l'orage (noua versiune a The Last Landscape)
- 2008 - Intermission / Entracte , Sho-Bo-Gen-Zo
- 2009 - „Și așa mai departe” / Etc. etc.
- 2010 - „Crows” / Les Corbeaux , „Sherry-Brandy” / Cherry-Brandy
- 2012 - „Breath” / ATEM le souffle
Expoziții personale
- 1996 - „Instalare” (o serie de sculpturi create ca o continuare a temei piesei „Comentariile lui Abvakum”)
- 2000 - „Miniaturi” (desene cu cerneală chineză, inspirate, precum piesa „Filosofii”, din lucrările lui Bruno Schulz )
Începând cu anul 2003, a început să expună ca fotograf (fotografiază din 1989).
Recunoaștere
- 1995 - Premiul Criticii la Festivalul Mimos, Perigueux ( Commedia tempio )
- 1997 - Primul premiu al criticii italiene „Danza & Danza” („Comentarii despre Habakkuk”)
- 1998 - premiul I la festivalul BITEF, Belgrad (Wojzeck)
- 2001 - Premiul Golden Mask pentru cea mai bună interpretare străină prezentată în Rusia ("Night Nighters")
- 2002 - Marele Premiu al Uniunii Criticilor de Teatru („Filosofii”, „Psalmul mic de dimineață”)
- 2003 - Premiul Golden Mask pentru cea mai bună interpretare străină prezentată în Rusia ("Woyzeck")
- 2005 - „Pașaportul creatorului fără frontiere”, eliberat de Asociația Franceză a Artiștilor și Ministerul Afacerilor Externe (MAEE), Premiul Societății Autorilor, Compozitorilor și Dramaturgilor (SACD)
- 2006 - Premiul „ Europa – la teatru ” la nominalizarea „Noua realitate teatrală”
Joseph Nudge - Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor (2002).
Critica
Revista rusă „Expert”, anticipând turneul trupei Naj în 2002 , l-a numit „cea mai misterioasă personalitate a teatrului modern” [1] .
Literatură
- Bloedé M. Les tombeaux de Joseph Nadj. Paris: L'Oeil d'Or, 2006
Link -uri
Surse
- ↑ Coregraf involuntar // „Expert” nr. 44 (350), 25 noiembrie 2002
Site-uri tematice |
|
---|
Dicționare și enciclopedii |
|
---|
În cataloagele bibliografice |
---|
|
|