Învățăturile lui Nyagov

Învățăturile lui Nyagov despre Evanghelie ( ucraineană Nyahivs'ky povchannya na Evangely ) este o lucrare religioasă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea în satul Dobryanskoye (fostul Nyahovo) din Transcarpatia , în care Evanghelia este interpretată din punct de vedere. al calvinismului [1] .

Lucrarea este considerată a fi primul monument al limbii ruse de vest vorbite , care are trăsăturile caracteristice dialectului de marmură din dialectele transcarpatice mijlocie ale limbii ucrainene .

Caracteristici lingvistice

• Sunetul [u] este în locul etimologicului [o], adică unde [i] stă în limba ucraineană literară modernă: buk - „bik”, bulshe - „mai mult”, gurshe - „hirshe”, dum - „dim”.
• Sunetul [u] este în locul etimologicului [e], adică unde [i] stă în limba ucraineană literară modernă: În propriu - „în propria persoană”, în nyum - „în ea”.
• Prezența sunetului [u] în locul celui literar [i] nu este o trăsătură inerentă doar dialectelor transcarpatice mijlocie. Sunetul [u] în locul sunetului [u 2 ] a apărut în limba ucraineană în Transcarpatia în secolul al XVI-lea, la est de Carpați în toate dialectele - în secolul al XVII-lea. Acest sunet (în Oxford Heptaglot din 1667, Grum - „sumbră”, Gurko - „fierbinte”, Luzhko - „încet”, Rivno - „în egală măsură”) s-a transformat ulterior în sunetul [y] (sau [ü]) și apoi în majoritatea dialectelor și în limba literară modernă în [i] ( [u 2 ] → [u] → [ü] → [i] ). Pentru prima dată, apariția sunetului [i] în locul lui [u] / [ü] a fost înregistrată pe hărțile din Beauplan (Perehinka, Borimlja - acum Buromlya) în 1653. Și în actele Poltava în 1665. că au spus rozbuy; kotrey - „kotry”, la care au spus care). În Transcarpatia și în alte dialecte ucrainene, această tranziție [u] → [ü] → [i] nu a avut loc peste tot, [u] sau [ü] încă rămâne (acestea sunt zone reziduale care nu sunt interconectate):
  • sunet [u] - în Podlasie, Beresteyshchyna, Nadsyanye, între râurile Shopurka și râu, între râurile Latoritsa și Acești ani,
  • sunetul [ü] este rar în satele din Lemkivshchyna, Podlyashye, Beresteyshchyna, în partea centrală a Transcarpatiei, între râu și Latoritsa.
• Înnegrirea [o] / [u] și [e] / [u], la fel ca în limba literară modernă, [o] / [i] și [e] / [i] alternează.
• Moale [t͡sʲ]: pyanitsa - "p'yanitsa", zagodovanets, regina - "regina", fata.
• Acorduri pline: cap, foame, voce, oraș, copac, scump, aur.
• Trecerea [l] la [w]: dovg, dovgy, dovzhny.
• Alături de substantivele abstracte formate după modelul slavonesc bisericesc (exil, immenie, chin), ele sunt acceptate în ucraineană ca nia, -tya (majoritate covârșitoare): izmanya - „zmagannya”, ispovennia - „spovennya”, istiskanya - „compresie”. ”, botez - „botez”, blestem - „blestem”.
• Verbele cu tulpină pe [ɦ], [k] iau în mod consecvent sufixul chi la infinitiv: înmuiați, ardeți, vorbiți, ajutați, expirați, gătiți.

Note

1. ↑ Stasyuk L. Nyagivsky povchannya ca reamintire a literaturii pro-reformate (ucraineană) // Religia ucraineană. - 2004. - Nr. 30 . - S. 45-55 .