Campionatul Open de tenis din Cairo

Cairo Open
Locația
_
Cairo Egipt
 
Strat lut (1975-1990)
tare (1991)
Turul ATP
Categorie Grand Prix (1975-1982)
Challenger (1983-1991)
Premiu in bani 100.000 USD (1991)

Cairo Open ( ing.  Cairo Open ) este un turneu internațional de tenis profesionist masculin desfășurat la Cairo ( Egipt ) între 1975 și 1991 . Până în 1982, turneul a făcut parte din seria de turnee Grand Prix, iar din 1983, seria de turnee ATP Challenger . În cea mai mare parte a istoriei sale, Cairo Open a fost jucat pe terenuri pe zgură la sfârșitul iernii sau primăvara , cu excepția celui mai recent an, când a fost reprogramat pentru toamnă și jucat pe terenuri dure .. Ultimul Cairo Open a oferit 100.000 de dolari în premii în bani, cu o categorie de turnee de 32 de simplu și 16 de dublu [1] .

După o pauză, turneele ATP Challenger de la Cairo au fost reluate în 1996 și s-au desfășurat până în 2000 și din nou în 2002 și 2010 .

Câștigători și finaliști

În perioada în care Openul Egiptului s-a jucat ca turneu Grand Prix, nimeni nu a reușit să-l câștige de două ori la simplu (proprietarul terenului, Ismail el-Shafei , a devenit în acel moment un campion de trei ori în pereche cu trei parteneri diferiți). ). Francezul François Joffrey a fost singurul care a jucat de două ori la simplu în finală (o victorie și o înfrângere). După ce turneul a fost retrogradat, spaniolul Fernando Luna a reușit să devină de două ori campion la simplu, compatriotul său Jordi Arrese a excelat cândva la simplu și dublu și încă doi jucători de tenis au devenit de două ori campioni în perechi (cu americanul Drew Gitlin primul său victorie câștigată la turneul Grand Prix).

El Shafei a fost singurul reprezentant al țării gazdă care a ajuns în finala de la Cairo; această poziție nu s-a schimbat nici după ce componența participanților la turneu a devenit mai puțin reprezentativă. Nu au existat reprezentanți ai URSS printre finaliștii turneului de la Cairo de la transformarea acestuia într-unul profesionist.

An Câştigător Finalist Scor în finală
1975 Manuel Orantes François Joffrey 6-0, 4-6, 6-1, 6-3
1976 Nu este condus
1977 François Joffrey Frank Gebert 6-3, 7-5, 6-4
1978 Jose Higueras Chell Johansson 4-6, 6-4, 6-4
1979 Peter Feigl Carlus Kirmayr 7-5, 3-6, 6-1
1980 Corrado Barazutti Paolo Bertolucci 6-4, 6-0
1981 Guillermo Vilas Peter Elter 6-2, 6-3
1982 Brad Drewett Claudio Panatta 6-3, 6-3
1983 Henrik Sundström Juan Avendaño 6-7, 6-2, 6-0
1984 Fernando Luna Mark Dixon 6-4, 6-2
1985 Fernando Luna (2) Trevor Allan 6-3, 6-4
1986 Nu este condus
1987 Alberto Tous David de Miguel 6-2, 6-3
1988 Jordi Arrese Carlos di Laura 7-6, 6-2
1989 Sergi Brugera Jordi Arrese 6-7, 6-4, 6-4
1990 Thomas Muster Jose Francisco Altur 6-4, 6-3
1991 Brian Shelton Yakko Elting 7-6, 7-6

Dublu

An Câștigători Finaliști Scor în finală
1975 Nu este condus
1976
1977 John Bartlett John Marks
Pat Dupre Chris Lewis
7-5, 6-1, 6-3
1978 Brian Fairley Ismail El Shafei
Lito Alvarez George Hardy
6-3, 7-5, 6-2
1979 Peter McNamara Paul McNamee
Anand Amritraj Vijay Amritraj
7-5, 6-4
1980 Tom Okker Ismail El Shafei
(2)
Christoph Freiss Bernard Fritz
6-3, 3-6, 6-3
1981 Balazs Taroczi Ismail el-Shafei
(3)
Paolo Bertolucci Gianni Ocleppo
6-7, 6-3, 6-1
1982 Jim Gerfein Drew Gitlin
Markus Gunthardt Heinz Gunthardt
6-4, 7-5
1983 Broderick Dyke Rob Frahley
Brad Drewett John Feaver
6-3, 6-2
1984 Drew Gitlin (2) Brett Dickinson
Tim Wilkison Marcel Freeman
7-5, 6-3
1985 Anand Amritraj Lloyd Bourne
Trevor Allan Alberto Toes
6-4, 2-6, 7-5
1986 Nu este condus
1987 Lois Curto Tore Meinecke
Jordi Arrese David de Miguel
2-6, 7-6, 6-4
1988 Cyril Suk Josef Chigak
Roberto Arguello Marcelo Ingaramo
6-3, 6-2
1989 Jordi Arrese Thomas Carbonel
Carlos Costa Francisco Roig
7-6, 6-3
1990 Tomasz Anzari David Rikl
Eduardo Masso Christian Miniussi
6-3, 6-7, 7-5
1991 Martin Damm David Rickl
(2)
Byron Black Markos Ondruska
6-2, 6-3

Note

  1. 1991 Arhivat 5 noiembrie 2012. în arhiva turneelor ​​ATP  (ing.)

Link -uri