Ciocnirea lui Jupiter cu un corp ceresc a avut loc în iulie 2009 . A dus la formarea unei pete negre în atmosfera planetei , comparabilă ca mărime cu Oceanul Pacific [1] . Este a doua oară când a devenit posibil să se observe consecințele unei coliziuni a unui corp ceresc cu Jupiter: prima a fost căderea cometei Shoemaker-Levy în 1994 .
Experții NASA au estimat diametrul corpului căzut la 200–500 de metri, iar energia eliberată în timpul impactului la 5 miliarde de tone echivalent TNT . Potrivit NASA, ciocnirea Pământului cu corpuri de această dimensiune are loc aproximativ 1 dată în 100.000 de ani [2] .
Astronom amator australian Anthony Wesleya descoperit urme ale căderii pe 19 iulie 2009 la aproximativ 13:30 UTC . La observatorul de acasă, el a făcut observații ale lui Jupiter cu un telescop reflectorizant de 14,5 inchi (368 mm) conectat la un computer. După ce a descoperit o pată neagră pe planetă, a confundat-o cu o furtună polară obișnuită, dar mai târziu, când condițiile de observare s-au îmbunătățit, și-a dat seama că acest fenomen seamănă mai mult cu urmele de coliziune [3] . Dându-și seama de acest lucru, Wesley a alertat alți astronomi, inclusiv pe cei de la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena [4] .
Observatorul Keck și telescopul în infraroșu IRTF al NASA au confirmat prezența spotului. În infraroșu, pata era strălucitoare, ceea ce indică faptul că coliziunea a încălzit o regiune de 190 de milioane de kilometri pătrați din atmosfera lui Jupiter, lângă polul său sudic . Coordonatele exacte sunt 305 W, 57 S [5] . Oamenii de știință au observat, de asemenea, semne de niveluri ridicate de amoniac la locul impactului, sugerând că corpul impactat ar fi o cometă [6] . Este planificat ca studiul locului de impact să fie continuat cu diverse instrumente astronomice, în special, Observatorul Keck [7] și noua cameră WFC3 a telescopului Hubble [5] .
Evenimente de impact major din timpul nostru | |||||
---|---|---|---|---|---|
Pământ |
| ||||
Jupiter |
| ||||
Vezi si |
|