Pasager (operă)

Operă
Pasager
Compozitor
libretist Alexander Medvedev
Limba libreto Rusă
Sursa complot pasager
Acțiune 2
tablouri opt
Anul creației 1967 - 1968
Prima producție 25 decembrie 2006
Durata
(aprox.)		 135 min
 Fișiere media la Wikimedia Commons

The Passenger (Op. 97, 1967-1968) este o operă a lui Moses (Mieczysław) Weinberg [1] [2] [3] [4] în două acte, opt scene cu epilog pe un libret de Alexander Medvedev bazat pe nuvela cu acelasi nume de Zofia Posmysh . Weinberg folosește elemente de muzică în doisprezece tonuri și muzică populară. [5] Cercetătorii fac paralele cu opera lui Shostakovich Lady Macbeth din districtul Mtsensk , opera Wozzeck a lui Berg și muzica lui Britten [6] .

Personaje

Sinopsis [7]

Actul I

Transatlantic de la începutul anilor 1960. Pe scenă se află un cor care, în timpul spectacolului, prezintă fie prizonieri, pasageri, ofițeri germani, fie spectatori simpli din altă perioadă.

Scena 1

Walter, un diplomat german, și tânăra sa soție Lisa navighează în Brazilia, unde Walter urmează să-și ocupe noua funcție. Deodată, Lisa vede un pasager pe care crede că l-a cunoscut înainte. Dar Lisa este sigură că această fată a murit de mult. Într-o stare de șoc profund, Lisa îi spune pentru prima dată soțului ei că în timpul războiului a fost supraveghetor SS în lagărul de la Auschwitz. În timpul conversației, se ceartă.

Scena 2

Tabără la Auschwitz . Aici aflăm că „pasagerul” este Martha, o tânără prizonieră poloneză. Warden Lisa Franz o scoate pe Martha din cercul celorlalți prizonieri, deoarece crede că o va ajuta să controleze mai bine ceilalți prizonieri.

Scena 3

În secția pentru femei a cazărmii sunt prizonieri din toate părțile Europei care au căzut în acest iad cosmopolit. Katya, un partizan rus din Smolensk, este adusă la cazarmă după un interogatoriu brutal. Unul dintre gardieni găsește un bilet în poloneză care ar putea compromite Katya. Liza îi ordonă Martei să citească biletul, iar ea trece calm biletul drept o scrisoare către iubitul ei Tadeusz, care, după cum i se pare, se află și el la Auschwitz.

Pe navă, Lisa și Walter încă încearcă să facă față acestei probleme grave care le amenință relația.

Actul II

Scena 4

Sub supravegherea Lisei, prizonierii sortează hainele și alte bunuri ale prizonierilor executați. Un ofițer sosește, cerând să găsească vioara. Comandantul lagărului va avea un concert, în cadrul căruia unul dintre prizonieri ar trebui să cânte valsul preferat al comandantului. Lisa găsește o vioară, dar apoi ofițerul decide ca muzicianul prizonier să aleagă singur vioara. Prizonierul se dovedește a fi Tadeusz. Marta și Tadeusz se văd și se recunosc, dar Liza se amestecă cu ei. Directorul le permite să vorbească mai mult, sperând să se joace la asta în viitor.

Scena 5

Liza îl insultă pe Tadeusz în atelier, unde face bijuterii din argint comandate de ofițerii SS. Pe una dintre decorațiuni este Madonna, dar Lisa o recunoaște pe Martha în imaginea feminină. Lisa îl invită pe Tadeusz să se întâlnească cu Martha, dar el ezită. Nu vrea să-i datoreze Lisei.

Scena 6

În barăcile femeilor, prizonierii o felicită pe Martha de ziua ei. Ea cântă un cântec despre îndrăgostirea de moarte. Lisa o întrerupe pe Marta și încearcă să o provoace dezvăluind că Tadeusz a refuzat ocazia de a o vedea. Marta rămâne calmă - este sigură că decizia lui Tadeusz este corectă.

Yvette, o franțuzoaică, încearcă să învețe o bătrână rusă cuvinte franceze. Katya cântă un cântec despre Rusia. Gardienii au izbucnit brusc - timpul „selecției”. Se citește o listă cu numere și prizonierii sunt luați unul câte unul. Liza o asigură pe Marta că încă nu a sosit momentul ei - se va asigura că Marta este prezentă la concertul lui Tadeusz.

Scena 7

Pe navă, Walter și Lisa ajung la concluzia că, chiar dacă „pasagerul” este Martha, totuși trebuie să se împace cu asta. Cuplul decide să danseze la salon. Dar în momentul în care, la cererea „pasagerului”, orchestra navei începe să cânte „valsul preferat al comandantului”, Liza se sperie de moarte.

Scena 8

Tabără la Auschwitz. Ofițerii și prizonierii se adună la concert. Tadeusz ar trebui să cânte un vals, dar el decide să interpreteze o operă complet diferită - Chaconne a lui Bach. Scena se termină cu o notă înaltă, când ofițerii sparg vioara lui Tadeusz, îl trag de pe scenă și îl bat până la moarte.

Epilog. Marta își amintește trecutul și își dorește cu pasiune ca niciuna dintre victime să nu fie uitată.

Istoricul producției

Pentru această producție a fost creată o versiune multilingvă a libretului operei, în care personajele de diferite naționalități cântă în limba lor maternă: rusă, cehă, idiș, germană, franceză și engleză. Limbile dintre personaje sunt distribuite astfel: Marta - rusă (principal), germană (în scene cu Liza); Tadeusz - rus (principal), german (în scena cu Lisa); Katya - rusă; Christina - rusă; Vlasta - cehă (bază), rusă (în ansambluri); Hana - idiș (principal), rusă (în ansambluri); Yvette - franceză (de bază), rusă (în ansambluri); Bătrână - germană; Lisa - germană (principală), engleză (în scene cu Steward); Walter - germană (de bază), engleză (în scena cu Pasagerul în vârstă); Primul, al doilea și al treilea bărbați SS - germani; pasager vârstnic - engleză; Matrona șefă este germană; Capo - germană; Steward - engleză. Toate episoadele corale sunt interpretate în limba rusă.

Premii

  • Pe 17 decembrie, în Palatul de Stat al Kremlinului , la ceremonia de decernare a premiului Fiddler on the Roof a Federației Comunităților Evreiești din Rusia , regizorul de operă Serghei Shirokov a câștigat nominalizarea Teatru pentru punerea în scenă a operei Pasagerul.
  • Opera Pasageri a fost inclusă în lista lungă a premiului Masca de Aur , devenind, potrivit Consiliului de Experți, unul dintre cele mai notabile spectacole ale stagiunii.

Recenzii de operă

  • „Nu mă obosesc să admir opera lui Weinberg The Passenger”, scria Dmitri Şostakovici în 1974. „L-am ascultat de trei ori, am studiat partitura și de fiecare dată am înțeles din ce în ce mai profund frumusețea și măreția acestei muzici. Operă de măiestrie, perfectă ca stil și formă” [19] .
  • Serghei Shirokov, regizorul operei The Passenger: The Passenger este o tensiune emoțională colosală, este o declarație atât de absolut „directă”, în unele episoade este uneori foarte emoționantă și chiar sentimentală, iar în unele momente este nebunește de crudă [20] .
  • Jan Latham-Koenig director muzical și dirijor al Operei Novaya : „Consider The Passenger o capodopera absolută. Probabil, dacă Weinberg ar fi trăit în vremea noastră, ceva s-ar fi scris altfel, poate ar fi scurtat unele scene. Dar, în general, profunzimea și puterea acestei muzici este de netăgăduit, iar sarcina mea ca dirijor este să transmit asta ascultătorului” [21] .

Note

  1. ↑ Scris cu sângele inimii. „Pasagerul” lui Weinberg la Varșovia . Consultat la 21 martie 2014. Arhivat din original pe 21 martie 2014.
  2. ↑ Enciclopedia „În jurul lumii”: Weinberg, Mecislav Samuilovici . Consultat la 21 martie 2014. Arhivat din original pe 21 martie 2014.
  3. ↑ Die Passagierin - Oper von Mieczysław Weinberg Arhivat 21 martie 2014 la Wayback Machine  (germană)
  4. ↑ Opera compozitorului evreu Weinberg „The Passenger” și-a așteptat premiera în Rusia . Consultat la 21 martie 2014. Arhivat din original pe 21 martie 2014.
  5. ↑ Anthony Tommasini „What Lies Beneath: A Haunting Nazi Past” . Consultat la 30 septembrie 2017. Arhivat din original la 26 iulie 2014.
  6. ↑ David Fanning: Mieczysław Weinberg. Auf der Suche nach Freiheit. (dt., Biographie mit Werkverzeichnis) Wolke Verlag, Hofheim 2010, ISBN 3-936000-90-5
  7. ↑ Handlung: Die Passagierin von David Poutney // Mieczyslaw Weinberg. In der Fremde. Bregenzer Festspiele GmbH, iulie 2010
  8. ↑ Opera lui Moses Weinberg The Passenger va avea premiera la Moscova // http://www.jewish.ru/news/culture/2006/12/news994243866.php Arhivat la 12 martie 2007.
  9. ↑ Teatrul de Operă și Balet din Novosibirsk prezintă premiera operei Pasagerul remarcabilului compozitor sovietic Mechislav Weinberg // http://www.opera-novosibirsk.ru/publications/index.php?rnw-p:e=4&rnw- p:id=834 Arhivat 20 decembrie 2013 la Wayback Machine
  10. ↑ Fulminante Opern-Entdeckung in Bregenz. „Die Passagierin” von Mieczyslaw Weinberg // http://www.dradio.de/dkultur/sendungen/konzert/1193334/ Arhivat 11 ianuarie 2012 la Wayback Machine
  11. ↑ Zwischen den Welten // http://www.kultiversum.de/Oper-opernwelt/Mieczyslaw-Weinberg-Bregenzer-Festspiele-Zwischen-den-Welten.html Arhivat 17 martie 2011 la Wayback Machine
  12. ↑ Bregenzer Festspiele 2010 eröffnen mit Weinbergs "Passagierin" // http://www.nmz.de/kiz/nachrichten/bregenzer-festspiele-2010-eroeffnen-mit-weinbergs-passagierin Arhivat 20 decembrie 2013 pe Wayback Machine
  13. ↑ Teatr Wielki Opera Narodowa - Opera . Preluat la 3 iulie 2011. Arhivat din original la 13 noiembrie 2010.
  14. ↑ Focus.de - Descoperire întârziată: opera lui Weinberg The Passenger 
  15. ↑ „Pasager” în Karlsruhe - ironie în ritm de vals ( „Die Passagierin” în Karlsruhe - Hohn des schrägen Walzers ) Arhivat 13 mai 2014 pe Wayback Machine  (în germană)
  16. ↑ Opera's Vital Power ( Die Lebenskraft der Oper ) Arhivat 12 mai 2014 la Wayback Machine  (germană)
  17. ↑ Kultur (Frankfurt) Arhivat pe 12 mai 2014 la Wayback Machine  (germană)
  18. ↑ Pasagerul de Mieczysław Weinberg. Site-ul oficial al Teatrului Academic de Operă și Balet de Stat Ekaterinburg . Preluat la 18 septembrie 2016. Arhivat din original la 20 septembrie 2016.
  19. ↑ Ueber die Oper von Dmitri Schostakowitsch, septembrie 1974 // Mieczyslaw Weinberg. In der Fremde. Bregenzer Festspiele GmbH, iulie 2010
  20. ↑ Pasager / Premieră. "Pasager". Spectacolul teatrului „Noua Operă” / tvkultura.ru . Data accesului: 18 ianuarie 2019. Arhivat din original pe 19 ianuarie 2019.
  21. ↑ Opera „Pasagerul” la „Opera Novaya”: memoria Holocaustului . Data accesului: 18 ianuarie 2019. Arhivat din original pe 19 ianuarie 2019.

Link -uri

Vezi și