Maria Alexandrovna Patkul | |
---|---|
Data nașterii | 29 iunie ( 11 iulie ) 1822 |
Data mortii | 24 noiembrie ( 6 decembrie ) 1900 (78 de ani) |
Ocupaţie | memorialist |
Tată | Alexandru Ivanovici de Traverse |
Mamă | Alexandra Leontievna Spafareva |
Soție | Alexandru Vladimirovici Patkul |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Baronesa Maria Alexandrovna Patkul , născută Marquise de Traversay (29 iunie (11 iulie), 1822 [1] , lângă Revel - 24 noiembrie (6 decembrie), 1900 [1] , Tsarskoe Selo ) - filantrop și memorist rus.
Ea provenea dintr-o familie de ofițeri de marină. Fiica generalului-maior marchizul Alexander Ivanovici de Traversay și a Alexandrei Leontievna Spafareva, nepoata ministrului marinei I. I. de Traversay .
Și-a petrecut copilăria în Helsingfors și în casa bunicului ei, generalul locotenent L. V. Spafaryev , în Reval. A păstrat amintiri despre bunicul ei, marchizul de Travers, care a vizitat moșia; potrivit ei, era „un înalt, drept, cu chip francez, încă un bătrân proeminent”, care vorbea foarte prost limba rusă [2] .
A primit o educație bună acasă, arătând capacitatea de a învăța limbi străine. Vorbea fluent franceză, germană, latină și, pentru a comunica cu rude finlandeze în vârstă ale mamei sale, care nu vorbeau alte limbi, cu excepția suedezei, a stăpânit și ea.
La 18 ani, după moartea mamei sale, s-a mutat din Reval la Helsingfors, unde a strălucit în societate, alături de două prietene, Contesa Matilda Armfelt [3] și Rosina Hartman [4] ; Admiratorii seculari le-au numit pe aceste doamne „Soare”, „Lună” și „Aurora Nordului”.
În Finlanda, prietenii marchizei au fost academicianul Ya. K. Grot și P. A. Pletnev , care i-au dedicat poezii. În casa Traverse, Jacob Grot citea traducerea lui Tegner Fridtjof Saga . În ianuarie 1841, familia de Traversay s-a mutat la Petersburg. În ceea ce privește intrarea marchizei în înalta societate a capitalei, Pletnev a scris o poezie care a căpătat o mare faimă.
Moștenitorul, țareviciul Alexander Nikolaevich , la care au ajuns aceste rânduri, l-a instruit pe poetul secular I. P. Myatlev să protejeze Petersburg. Myatlev a dedicat mai multe poezii marchizei de Traverse, în care a trecut în mod ironic adresa „Chukhland” și le-a citit public în adunarea nobilimii.
În capitală, tânăra marchiză, datorită frumuseții și grației manierelor, a devenit și ea o celebritate la baluri și recepții, iar mintea ei ascuțită și buna educație i-au permis să evite tentațiile asupra cărora prietenii ei finlandezi au avertizat.
La 27 august 1841, la Reval, în casa lui Spafaryev, Maria de Traverse a fost căsătorită cu confidentul țareviciului, locotenent al Gardienilor de viață, baronul A. V. Patkul . Căsătoria a fost încheiată din dragoste și s-a dovedit a fi fericită. Cuplul s-a bucurat de favoarea invariabilă a cuplului imperial, căruia Maria a fost prezentată la un bal la Palatul Alexandru , apoi Alexandru al II-lea și soția sa.
Pe lângă faptul că cunoaște oameni celebri ai timpului ei, descriși în memoriile sale, și fiind apropiată de familia imperială, Maria Patkul era cunoscută pentru activitățile sociale și caritabile. În timpul șederii sale la Varșovia , unde soțul ei a comandat Divizia a 2-a de grenadieri în 1864-1869 , ea, împreună cu baroneasa E. N. Mengden, au organizat instituții caritabile pentru populația ortodoxă și s-a angajat în amenajarea bisericilor ortodoxe din regiunea Vistula , care erau în primejdie. Prin eforturile lui Patkul și Mengden, a fost creată „Societatea Rusă de Caritate” și a fost înființat un orfelinat, care a fost apoi inclus în sistemul instituțiilor Mariinsky .
La sfatul soțului ei, baronesa a creat Comitetul de Doamne la Societatea Crucii Roșii din Varșovia. Mai târziu, a cumpărat o clădire a fabricii în Țarskoie Selo și, cu fonduri alocate de împărat, a organizat și un adăpost, luat sub patronajul împărătesei Maria Feodorovna , iar în 1876 a fost fondat Comitetul de doamne al Societății locale de Cruce Roșie.
În timpul războiului ruso-turc , baroneasa, care și-a pierdut soțul în 1877, în numele împărătesei, a avut grijă de răniți, plasați în spitalul de la curte.
Și-a petrecut ultimii ani în Tsarskoye Selo, conducând o familie numeroasă. Ultima înregistrare din însemnările ei este datată 25 mai 1900, când baroneasa a primit vizita împărătesei Maria Feodorovna. A fost înmormântată în cimitirul satului Bolshoe Kuzmino (Pușkin) [1] .
Soț (27.08.1841) - baronul Alexandru Vladimirovici Patkul (1817-1877), general de infanterie. Copii:
Patkul, Maria Alexandrovna - strămoși | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|