Prima companie de personal
Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de
versiunea revizuită pe 12 iunie 2022; verificarea necesită
1 editare .
Prima companie de personal |
---|
Lustrui Pierwsza Kompania Kadrowa |
|
Ani de existență |
1914 |
Țară |
Polonia |
Tip de |
companie |
populatie |
aproximativ 160 de persoane |
Martie |
Pierwsza Kadrowa |
Participarea la |
|
Succesor |
Legiunile poloneze (1914-1918) |
Comandanți de seamă |
Tadeusz Kasprzycki |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Prima Companie de Personal ( în poloneză: Pierwsza Kompania Kadrowa ) este o unitate de infanterie poloneză creată la Cracovia la 3 august 1914 de Jozef Pilsudski . Primii luptători ai companiei au fost membri ai Uniunii Streltsy și echipelor poloneze Streltsy . Ulterior, „Primul Personal” a devenit baza primei brigăzi Legiunilor poloneze .
Prima companie de cadre a fost prima unitate a armatei de cadre din istoria Poloniei . Istoricii moderni îl consideră baza pentru formarea forțelor armate ale Poloniei interbelice . În Polonia modernă, memoria acestei unități este onorata.
Istorie
La 28 iulie 1914, Austro-Ungaria a declarat război Serbiei . A început Primul Război Mondial .
Pe 29-30 iulie, Jozef Pilsudski a început o mobilizare parțială a arcașilor. O zi mai târziu, și-a subjugat echipele poloneze Streltsy, iar pe 2 august, cu acordul autorităților austriece, a început să mobilizeze echipe din Galiția. În aceeași zi, l-a numit comandant al noii unități pe Tadeusz Kasprzycki cu indicativul de apel „Zbigniew”.
Pe 3 august, în jurul orei 18.00, a fost anunțată înființarea Companiei I de Personal. Pe 4 și 5 august au continuat organizarea și pregătirea soldaților. Compania era formată din patru plutoane , fiecare dintre ele formată din patru echipe de zece persoane. Astfel, numărul unităților a fost de 160 de persoane.
La 6 august 1914, Imperiul Austro-Ungar a declarat război Imperiului Rus . În aceeași zi, primul personal s-a deplasat în direcția Meciuv . În Michalovice , luptătorii companiei au distrus punctele de control rusești. [1] .
Potrivit diverselor surse, personalul unității era de 145-168 de luptători. Acesta a inclus membri ai așa-numitului Uhlan Seven .
La 8 august 1914 au avut loc primele schimbări la Mechow. Fostul comandant al companiei Tadeusz Kasprzycki „Zbigniew” a mers la Statul Major, iar Kazimierz Jan Piontek „Herwin” i-a luat locul. Modest Słoniowski „Slań”, un ofițer al echipelor poloneze de pușcași, care a primit insigna „ Parasol ”, a preluat comanda plutonului 1. În aceeași zi, în companie au apărut primii 8 voluntari, numiți Patrol Scouts.
La 12 august 1914, Prima Companie de Personal, împreună cu companiile lui Stanislav Tessaro „Zosik” și Vatslav Vitserkovych „Skaveol”, au luat Kielce . Apoi, după o încercare nereușită de a pătrunde spre Varșovia pentru a provoca o revoltă, compania s-a întors la Cracovia și a devenit nucleul Legiunilor poloneze.
La 12 august 1919, la Varșovia, la ordinul lui Jozef Pilsudski, comandantul suprem, a fost organizată o întâlnire a „kadrovtsy”. Numai ofițerii, subofițerii și soldații care făceau parte dintr-o companie de personal la 6 august 1914 au putut participa la întâlnire. „Kadrovtsy” după sosirea la Varșovia a trebuit să raporteze sosirea lor locotenentului Stefan Pomaransky în Castelul Regal [1] .
În perioada 16-27 august, Prima Companie de Personal a fost reorganizată în Legiunile Poloneze (1914-1918) . Este dificil de stabilit o dată exactă pentru transformare: Comitetul Național Suprem a cerut formarea Legiunilor poloneze pe 16 august [2] , Jozef Piłsudski a cerut formarea acesteia pe 22 august, iar guvernul austriac a dat oficial inițiativa. înainte pe 27 august [3] . Toate cele trei date în surse diferite pot fi menționate simultan, adică atât data dizolvării companiei, cât și data formării legiunilor poloneze.
Personal
Comanda
- Kasprzycki Tadeusz "Zbigniew" - comandant șef
- Litwinowicz Aleksander "Grubszy" "Władysław" - Intendent
- Wieruszewski Michał "Zagończyk" - șeful companiei
- Dąbrowiecki Eustachy Jan Karol "Eustachy Wirski" - Asistent al șefului companiei
- Polniaszek Franciszek "Karol Nowopolski" - asistent al șefului companiei
Primul pluton
- Piątek Kazimierz Jan "Herwin" - lider de pluton
- Almstaedt Hugon "Puchacz"
- Busler Kazimierz "Karol Magoski"
- Cupial Jozef "Bukowski"
- Englert Adam "Judym"
- Ferencowicz Jozef Bohdan "Krzesz"
- Frydrych Marian "Szulc"
- Głazowski Stanisław "Sokół"
- Głowacz Eugeniusz "Ostaszewski Zenobi"
- Goebel Kazimierz "Taternik"
- Idzikowski Karol Babinicz
- Janiszewski Lucjan "Pluch"
- Jankowski Stanisław "Ziemowit"
- Jankowski Stefan "Wernyhora"
- Jóźwik Stefan "Stefanjusz"
- Karski Kazimierz Jur
- Karski Mieczysław "Witeź"
- Kelm Julian "Koperczyński"
- Kębłowski Stanisław "Kuźnicki"
- Knobelsdorf Leon «Kruk»
- Krzymowski Bolesław "Bajka"
- Kuczerawcew Stefan "Poznańczyk" (și-a schimbat ulterior indicativul în Łannicki)
- Kuśnierski Kazimierz „Leonard”
- Łada Eugeniusz „Flow”
- Marusinski Mieczysław "Lelum"
- Misiewicz Jan «Roch»
- Osinski Tadeusz Michal "Brzek"
- Pisarski-Szreniawa Jerzy "Kmicic"
- Rozmarynowski Stefan "Żarski"
- Starzyński Jozef "Paweł"
- Szeligowski Bogdan Ratajko
- Witulski Ksawery "Osiecki"
- Wojewodzki Sylwester „Ștefan”
- Wojtulewicz Walerian „Achile”
- Wolski Stefan Bolesław
Al doilea pluton
- Paszkowski Henryk "Krok" - plutonier
- Augustyniak Mieczysław "Czarnecki"
- Baszkiewicz Władysław „Baśka”
- Boerner Ignacy "Emil"
- Bystrzyński Brunon „Wiktor”, „Skrzetuski”
- Caspaeri-Chraszczewski Tadeusz "Lech"
- Dłużniakiewicz Janusz "Sęp"
- Dobrowolski Henryk "Sęk"
- Dziembowski Kazimierz Huragan
- Glinski Jerzy "Eustachy"
- Grzybowski Franciszek "Kruk Bialy"
- Horoszkiewicz Roman "Woynicz"
- Kamienski Kazimierz "Lubon"
- Kaszubski Tadeusz "Kowalewicz"
- Maciszewski Seweryn „Wład”
- Mansperl Bronisław "Haber"
- Mierzejewski Bolesław Strzecha
- Orzechowski Marian "Burkacki"
- Ostrowski Tadeusz "Oster"
- Pawłowski Janusz "Josef"
- Platonoff Zygmunt Antoni «Plater»
- Pomarański Stefan "Borowicz" (fratele lui Sigmund din plutonul 3)
- Przepałkowski Zygmunt "Młot"
- Rettinger Wacław „Graba” (schimbat indicativul de apel în Graba-Łęcki în 1922)
- Smolenski Marian Jozef "Kolec"
- Spitzbarth Artur "Jerzy"
- Strzelecki Kazimierz "Kazik"
- Sujkowski Zbigniew Bolko
- Szymanski Roman "Tebanski"
- Wagner Adolf „Werner”
- Zembrzuski Konrad "Îngroapă"
Pluton al treilea
- Burhardt Stanisław "Bukacki" - plutonier
- Boba Edward
- Ciecierzyński Zbigniew "Zbych"
- Dąbkowski Zygmunt "Korczak"
- Ferencowicz Jozef "Krzesz"
- Ferencowicz Władysław „Graf”
- Gajewski Stanisław „Chłop”, „Mokrski”
- Gieysztor Stanisław "Szachowski"
- Głodowski Tadeusz "Boruta"
- Kaminski Mieczysław "Obotrycki"
- Kuczyński Jan "Zygmunt"
- Malinowski Jan "Rudzki"
- Morris-Malcolm Jerzy "Poraj"
- Pomarański Zygmunt "Brzózka" (fratele lui Stefan din plutonul 2)
- Radomski Jerzy "Niemira"
- Staszewski Jozef "Krowajtys"
- Szczepanowski Jozef "Wojno"
- Szubert Franciszek "Moździnski"
- Tarnasiewicz Edmund Wacław "Heldut"
- Trąbinski Jerzy "Czarny"
- Woronicz-Hagedeusz Brunon "Jerzy"
- Woźniak Jozef "Sokolowski"
Plutonul IV
- Jan Kazimierz Kruszewski "Kruk" - lider de pluton
- Bąkowski Leon "Kirkor"
- Bryzek Aleksander "Kłos"
- Chmielewski Czesław "Rafał"
- Czaykowski Eugeniusz "Jastrzębski Tomasz"
- Długoszowski Bolesław Wieniawa
- Doleżko Franciszek "Bogdanowicz"
- Hiller Stanisław "Ignacy Nowak"
- Jablonski Konstanty "Kostek"
- Jachimowski Stanisław "Czarny"
- Jasinski Ignacy Zawisza
- Kowalski Wincenty „Hook”
- Łęgowski Czesław "Srednicki"
- Molenda Andrzej "Olszewski"
- Momot Wiktor Brawura
- Nowak Aleksander «Hauke»
- Oberg Jan "Borgjasz"
- Ogoniewski Kacper "Kosinski"
- Parczyński Stanisław "Młot"
- Pągowski Bolesław "Orwicz"
- Romański Tadeusz "Taro" [4]
- Stachlewski Bohdan «Dan»
- Stachlewski Bronisław „Wiesław”
- Jan Tarnowski "Winicjusz"
- Wiśniewski Tadeusz "Szabelski"
- Woźniakowski Jan "Czywar"
- Zalewski Marcin "Nałęcz"
- Zieleniewski Tadeusz "Kalina"
Patrula călare
- Prażmowski Władysław "Belina" - comandant al patrulei de cai
- Głuchowski Janusz "Janusz"
- Jabłoński Antoni "Zdzisław"
- Kulesza Stefan "Hanka"
- Skotnicki Stanisław "Grzmot"
- Skrzyński Ludwik "Kmicic"
- Karwacki Zygmunt "Bończa"
- Krak Stefan "Dudzieniec" [5]
- Kleszczyński Edward "Dzik" (s-a alăturat patrulei pe 4 august)
Patrula sanitară
- Stryjeński Władysław Jan Augustyn "Bystram" - comandantul patrulei sanitare [6]
- Rouppert Stanisław „Teodor”
- Rajs Mieczysław Zenon "Dewajtis"
- Grodecki Miłosz Gabriel Tadeusz "Oskierko"
- Buczma Adam
- Bekrycht Zenon „Głowinski”
- Oberhard Izydor este noul comandant al patrulei sanitare [7] [8]
Altele (afilierea exactă nu este stabilită)
- Fabiszewski Stefan "Tadeusz" (plutonul 1 sau 2)
- Hapiczuk Jan "Michał" (plutonul 2 sau 4)
- Jarema Jozef "Ziętek"
- Jakubowski Andrzej "Łokietek" (plutonul 3 sau 4)
- Jakubowski Antoni "Sabin"
- Kilich Jan "Kufel"
- Klimek Piotr Rola
- Konarski Aleksander "Wyrwicz"
- Kowalczewski Ignacy "Sępiński"
- Kowalski Czeslaw
- Krysiński Alfons "Walenty" (plutonul 2 sau 4)
- Manicki Bronisław „Łamigława”
- Napiórkowski Aleksander "Kordian" (plutonul 1 sau 4)
- Nodzenski Michal "Jastrzębiec"
- Palkij Stanislaw
- Renik Jozef "Kiryłło"
- Sarnowski Wacław "Głowacki"
- Stefański Mieczysław "Bojanek"
- Świderski Jan "Leszek"
- Kosinski (nume necunoscut)
- Kowalczuk Leon «Lew»
- Lazarini de Colonna Edward "Powiślak"
- Makowski Wincenty Franciszek (Wacław?) „Wilk”
- Szapelski Feliks
- Tomczyk Leopold "Glinka-Gliniecki"
- Wendorff Stefan "Konopka"
- Winiarz Jerzy Edward Orsza
- Worosz Henryk Adolf "Dolek"
- Zadworny Adam Zamorski
- NN "Walgierz" (numele și numele de familie necunoscute)
- NN (nume și prenume necunoscute)
- NN (nume și prenume necunoscute)
Cântec
Doi soldați ai Companiei Prime de Personal au scris un cântec pentru ea. Acest cântec este popular astăzi în Polonia, cu toate acestea, în spectacolele moderne, mențiunea moscoviților , de regulă, este înlocuită și 2 versuri sunt eliminate. Ordinea versurilor (cu excepția primului) se poate schimba în timpul interpretării [9] [10] .
Raduje się serce, raduje się dusza,
Gdy pierwsza kadrowa na Moskala rusza.
Oj da, oj da dana, compania kochana,
Nie masz to jak pierwsza, nie!
Chociaż do Warszawy mamy długą drogę,
Ale przecież dojdziem, byleby iść w nogę.
Kiedy Moskal zdrajca drogę nam zastąpi,
To kul z manlichera nikt mu nie poskąpi.
A gdyby on jeszcze śmiał udawać zucha,
Każdy z nas bagnetem trafi mu do brzucha.
A gdy się szczęśliwie zakończy powstanie,
To pierwsza kadrowa gwardyją zostanie.
A więc piersi naprzód, podniesiona głowa,
Bośmy przecie pierwsza kompania kadrowa
|
Inima se bucură și sufletul se bucură -
Compania de personal merge în luptă.
O da, dragă,
dragă Rota!
Nu există mai bun decât Primul din lume!
Un drum lung până la Varșovia, un drum lung
Vom depăși dacă pășim în pas.
Dacă câinele-moscovit ne blochează drumul, Nu vom
regreta Bullet, îl vom îngropa în praf.
Iar dacă cel uriaș nu vrea să se predea,
Îi vom gâdila burta cu baionete.
Și când vom alunga grebii ruși,
îi vom săruta pe frumoșii Varșhavieni.
Și când revolta se încheie cu victorie,
compania noastră va deveni pe bună dreptate Garda.
Infanteria poloneză să fie mândră de noi -
Suntem prima companie de personal.
|
Note
- ↑ 1 2 Pierwsza Kompania Kadrowa – zalążek wojska polskiego (poloneză) , Polskie Radio SA (3 sierpnia 2014). Arhivat din original pe 21 august 2014. Preluat la 20 august 2014.
- ↑ Mała encyklopedia wojskowa (poloneză) / Urbanowicz, Józef. - Varșovia: Ministerul Apărării Naționale, 1970. - Vol. 2: KQ. - S. 163.
- ↑ Wrzosek, Mieczysław. Polski czyn zbrojny podczas pierwszej wojny światowej: 1914-1918 (poloneză) . - Varșovia: Wiedza Powszechna , 1990. - S. 91-92. — ISBN 8321407242 .
- ↑ Według ustaleń pp. Witek, Tadeusz Romański opuścił Kraków 10 sierpnia i do kompanii dołączył sześć dni później.
- ↑ W drugim patrolu zastąpił Zygmunta Karwackiego „Bończa”.
- ↑ Adam Judym-Englert, Pierwsza Kompania Kadrowa w: 6 Sierpień 1914-1934 , s. 13.
- ↑ Marek Gałęzowski. Muzeum Józefa Piłsudskiego (poloneză) (link indisponibil) . Preluat la 3 iulie 2018. Arhivat din original la 16 martie 2016.
- ↑ Alexander Oberhard. Arborele genealogic și genealogia lui Aleksander Oberhard. (poloneză) . Preluat la 29 martie 2022. Arhivat din original la 23 aprilie 2021.
- ↑ Infanterie gri. Cântecele soldaților din Marele Război . Preluat la 3 iulie 2018. Arhivat din original la 6 iulie 2018. (nedefinit)
- ↑ Sl. T. Ostrowski - Pierwsza kadrowa (z nutami) . Preluat la 3 iulie 2018. Arhivat din original la 6 iulie 2018. (nedefinit)
Literatură
- Majchrowski, Jacek M. Pierwsza Kompania Kadrowa. Portret oddziału (poloneză) . - Cracovia: Księgarnia Akademicka, 2014. - ISBN 9788376384627 .
- Pierwsza Kompania Kadrowa // 6 sierpień: 1914 - 1934 (poloneză) / Judym-Englert, Adam. - Varșovia: Zarząd Główny Związku Legjonistów Polskich, 1934.
- Majchrowski, Jacek M. Wojskowe kariery kadrowiaków (poloneză) // Wojskowy Przegląd Historyczny. - Wojskowy Instytut Historyczny, 1994. - T. 3 , nr 149 . - S. 78-108 .
- Misiewicz, Michal. Belina i 1 kompania kadrowa (poloneză) // Wojskowy Przegląd Historyczny. - Wojskowy Instytut Historyczny, 1992. - T. 3 , nr 141 . - S. 128-137 .