Protoma ( greaca veche προτομή - partea din față a corpului, bot, cap) - o imagine a părții din față a corpului unui animal (de exemplu, un taur, cal, căprior) sau o creatură mitologică (de exemplu, un sfinx ). , grifon ). Uneori, o jumătate de figură, o reprezentare sculpturală a unei jumătăți de figură a unei persoane, este numită protoma, dar această interpretare este îndoielnică, deoarece nu este confirmată istoric. Protomul este un trop artistic , tipic artei arhaice: modelarea după principiul sinecdoei (imaginea unei părți în locul întregului), dar complicată de diverse semnificații simbolice .
Protomele animalelor sunt o formă comună de completare figurativă a unui rhyton , o decorare sculpturală a unui capitel de coloană , o piesă de mobilier și o bijuterie. Imaginile protomului sunt cunoscute în arta antică greacă din secolele VII-VI. î.Hr e., în arta Orientului elenizat , în perioada monarhiilor elenistice și postelenistice. Originea lor este asociată cu vechiul cult al vânătorii, când imaginea unei fiare sălbatice a fost transferată personalității conducătorului tribului, războinicul, mai târziu monarhul, ca și cum ar adopta puterea unui leu, grifon, berbec sau Taur. Prin urmare, rhytonurile regale au fost făcute figurate, cu protomele animalelor. De exemplu, rhytonurile Persiei ahemenide la mijlocul secolului al V-lea. î.Hr e. sau celebrele vase figurative fanagoriene de aur din tezaurul din Panagyurishte, Bulgaria (secolele IV-III î.Hr.).
În arhitectura Persiei secolele VI-IV. î.Hr e. există coloane completate cu capiteluri în formă de protos dublu, între capete ale cărora sunt așezate grinzi suprapuse. Astfel de protome au fost sculptate din piatră, vopsite în culori strălucitoare și aurite. Capitalele persane pot fi considerate ca una dintre manifestările „stilului animal” internațional [1] .
![]() |
---|