Protonema , sau precreșterea ( lat. protonema , plural protonemata ) este una dintre formele de viață ale plantelor din departamentul briofit , împreună cu gametofit și sporofit .
Distingeți între protonemul primar și cel secundar . Protonemul primar aparține generației gametofitice (sexuale, haploide ) și este prezent în toate briofitele, cel secundar ( diploid ) se formează în cazuri rare din părți ale sporofitului.
Protonemul primar se formează în timpul germinării sporilor și la marea majoritate a speciilor este o formă juvenilă de scurtă durată care moare după dezvoltarea gametoforilor (plante individuale din generația gametofiților). La hepatice , protonemul este mult redus, adesea reprezentat de un număr mic de celule; la mușchi andreev și sphagnum arată ca un talus lamelar ; în mușchi verzi , seamănă cu algele verzi filamentoase ramificate în formă . După ce crește de-a lungul substratului, protonemul formează muguri , din care se dezvoltă gametofitele adulte, apoi moare și, astfel, servește la reproducerea vegetativă a mușchilor.
Câteva specii au un protonem cu viață lungă, care este principala formă de viață sau îndeplinește funcții speciale. În Buxbaumia fără frunze ( Buxbaumia aphylla ), un protonem filamentos dezvoltat formează gametofori masculini redusi, constând dintr-o singură frunză care acoperă anteridiul și gametofore feminine mici cu frunze incolore, hrănindu-se în întregime cu protonem. Pinnate schistostega ( Schistostega pennata ) (Vezi Schistostega ), un mușchi „luminos” care trăiește în peșteri și în crăpăturile stâncilor, are un protonem de lungă durată, adaptat pentru fotosinteză în condiții de lumină scăzută. Formează plăci, constând dintr-un singur strat de celule asemănătoare lentilelor care concentrează lumina asupra cloroplastelor aflate pe fundul lor. Lumina reflectată iese într-un fascicul paralel, care creează impresia unei străluciri.
![]() |
|
---|