Restrictionism
Restricționismul (din engleză restriction - restriction) este o restricție conștientă de către angajați a productivității muncii lor, a utilizării abilităților lor fizice și mentale în îndeplinirea atribuțiilor oficiale. Poate acționa ca o formă de rezistență pasivă la inovare sau sabotaj de către angajați.
Motive pentru utilizarea restricționismului
- Restricționismul este folosit de muncitori și sindicate pentru a face presiuni asupra angajatorilor dacă proprietarii întreprinderii refuză să se conformeze cerințelor lor. Se organizează un fel de grevă: angajații vin la serviciu și își îndeplinesc sarcinile strict în cadrul fișelor oficiale de post. Deoarece eficacitatea oricărei activități profesionale depășește cu mult criteriile formale afișate în documentele oficiale, productivitatea globală a muncii într-o astfel de companie scade brusc. În același timp, proprietarii întreprinderii nu pot concedia lucrătorii protejați de sindicate, deoarece din punct de vedere legal nu încalcă nicio regulă și regulament. În acest caz, angajatorii sunt obligați să cedeze: să majoreze salariile sau să ofere beneficii suplimentare.
- Apariția restricționismului poate fi facilitată și de condițiile precare de muncă (program lung de lucru, încăperi înghesuite), natura muncii (muncă care necesită multă tensiune nervoasă și concentrare excesivă), organizarea muncii (furnizarea în timp util a materialelor și uneltelor, lipsa de coordonare între departamente).
- Restricționismul poate fi cauzat de raționalizarea forței de muncă. Rata medie de producție este convenabilă doar pentru țăranii mijlocii și pentru cei în urmă, dar nu și pentru muncitorii avansați, dăunătoare funcționării optime a producției în ansamblu.
Motive pentru restricționismul ca fenomen
Munca comună și omogenă a unui număr semnificativ de oameni cu aceeași plată pentru producția lor zilnică duce la faptul că cei „cei mai buni” lucrători încetinesc treptat, dar sigur ritmul de lucru până la cel al „cei mai rău”.
Vezi și
Resurse de internet