Grădina norocoșilor

Grădina norocoșilor
azeri حديقة السعداء

Pagini dintr-o poezie în azeră, Bagdad . Începutul secolului al XIX-lea (cu sigiliul lui Sheki Khan ). Muzeul de istorie a Azerbaidjanului
Gen poem
Autor Fizuli
Limba originală Azerbaidjan
Data primei publicări 1854
 Fișiere media la Wikimedia Commons

„Grădina norocoșilor” [1] , cunoscută și sub numele de „Hadiqat-us-suada” [2] ( Azerbaidjan „Hədiqətüs-süəda , حديقة السعداء ) este o traducere [3] a secolului al XVI-lea în limba azeră a secolului al XVI-lea. lucrare a poetului persan Hussein Vaiz Kashevi (sec. XVI) [1] despre martiriul imamilor [4] , realizată de poetul Mohammed Fizuli [5] [4] [1] . Dar, în același timp, unii cercetători notează că această lucrare nu poate fi considerată o lucrare tradusă, deoarece Fizuli, în timp ce lucra la ea, a făcut schimbări semnificative. Acest lucru este recunoscut chiar de Fizuli în lucrarea sa [6] .

Lucrarea povestește despre evenimentele tragice care au avut loc în anul 680 la Karbala [7] .

Fizuli, a scris „Grădina Fericilor” în timp ce locuia în orașul Karbala . Aceasta este prima lucrare a lui Fizuli scrisă în genul prozei artistice [6] . Lucrarea este dedicată lui Mohammed Pașa [4] . A fost publicat pentru prima dată în 1854 la Cairo [7] .

Această lucrare are aproximativ 300 de manuscrise care au supraviețuit până în zilele noastre, compilate pe baza unui manuscris copiat în Konya , în 954 AH (1547/1548), în timpul vieții lui Fizuli, manuscrisul [7] .

Note

  1. ↑ 1 2 3 Fizuli Mohammed Suleiman oglu / M. Gulizade // Marea Enciclopedie Sovietică  : [în 30 de volume]  / cap. ed. A. M. Prohorov . - Ed. a 3-a. - M .  : Enciclopedia Sovietică, 1969-1978.
  2. ↑ Gasimov A. Caracteristici paleografice și ortografice ale manuscriselor lucrărilor lui M. Fuzuli „Hadikat-us-suada”. — B. : AN AzSSR. Institutul de Lingvistică, 1976. - 57 p.
  3. ↑ „Hadiqat as-suada” din Fuzuli ca monument de traducere medievală. Baku, 2001.
  4. ↑ 1 2 3 Aer. Fożūlī Mohammad  (engleză)  // Encyclopædia Iranica . - 2000. - Vol. x . — P. 121-122 . Arhivat din original pe 17 noiembrie 2013.Text original  (engleză)[ arataascunde] FOŻŪLĪ, MOḤAMMAD, n. Solaymān (cca. 885-936/1480-1556), considerat pe scară largă drept cel mai mare poet liric din turcă azerbaidjană, care a scris mult și în arabă și persană. …Deși cea mai mare semnificație a sa este, fără îndoială, ca poet turc, el este, de asemenea, important pentru literatura persană datorită lucrărilor sale originale în acea limbă (într-adevăr, persana era limba pe care a preferat-o pentru poezia sa religioasă șiită); adaptările sale turcești sau traducerile lucrărilor persane; și inspirația pe care a obținut-o din modelele persane pentru lucrările sale turcești. În timp ce locuia în Karbalāʾ, Fożūlī a scris Ḥadīqat al-soʿadāʾ, adaptat după lucrarea persană a lui Ḥosayn Wāʿeẓ-e Kāšefī despre martiriul imamilor, Rawżat al-šohadāʾ, pe care i-a dedicat-o lui Pashamad…
  5. ↑ Peter Rollberg. Enciclopedia modernă a literaturii ruse și sovietice (inclusiv literatură non-rusă și emigrată) / Editat de Harry B. Weber. - Academic International Press, 1987. - T. 8. - S. 77.

    Fuzuli a fost autorul a aproximativ cincisprezece lucrări, dintre care cele mai importante sunt, în turcă: Un divan, hașiș și vin (Beng u Bade), Leila și Mejnun (Leila ve Mecnun), Grădina celor binecuvântați (Hadikat al-suada). ), și Cartea plângerilor (Sikaietname); în arabă: A Divan; iar în persană: A Divan.
  6. ↑ 1 2 Efendiev I. A.Din istoria prozei artistice azere / Ed. M. A. Sultanova. - B. : Azerneshr, 1963. - S. 23-43. — 236 p.  (azerb.)
  7. ↑ 1 2 3 Məhəmməd Füzuli. Əsərləri / Sub. ed. Teymur Karimli. - B. : Şərq-Qərb, 2005. - T. VI. - S. 3. - 384 p. — ISBN 9952-418-83-0 .  (azerb.)

Link -uri