Sarma | |
---|---|
Caracteristici | |
Adâncime | 1830 m |
Lungime | peste 15.000 m |
Anul deschiderii | 1990 |
Stânci gazdă | calcar, gips |
Numărul de intrări | unu |
Locație | |
43°24′56″ N SH. 40°21′50″ E e. | |
Țară | |
Regiune | raionul Gagra |
Sarma |
Sarma este o peșteră din Caucazul de Vest , a treia cea mai adâncă peșteră din lume. Situat în lanțul muntos Arabica din Abhazia .
Găsit în 1990 de Serghei Shipitsin . Inițial, era un mic gol, cu un curent foarte puternic de aer rece. Peștera a fost numită Sarma ( Sarma este vântul de pe lacul Baikal). Intrarea în peșteră se află la o altitudine de aproximativ 2150 m deasupra nivelului mării. O peșteră carstică subverticală este o serie de fântâni conectate prin stiluri și galerii.
De-a lungul anilor, mulți speologi au luat parte la descoperirea și trecerea acestei peșteri. Aceștia sunt în principal speologi din Krasnoyarsk și Irkutsk: Vladimir Plotnikov, Alexander Osintsev, Vasily Sukhachev, Andrey Zakrepa, Rafail Safin, Anatoly Bezverkhy, Alexander Verbitsky, Artem Kalachev, Valentin Akhmadyshin, Pavel Rudko, Evgeny Koreshnikov și mulți alții.
Pe 28 august 2012, de la Arabica a venit un mesaj de la Pavel Rudko, conducătorul uneia dintre expedițiile în peștera Sarma: se atinsese o adâncime de 1830 m.
Au fost găsite două specii de amfipode stygobiont: Zenkevitchia sandroruffoi trăind la adâncimi de cel mult -350 m și găsite în alte peșteri din estul Arabica, în peștera Troika (la -30 m) și în peștera Cuibul Vulturului (-75 m) , și Adaugammarus pilosus care locuiește în biotopurile acvatice în partea adâncă a peșterii (marcă -1270 m și -1700 m). [2] == Note ==