Sinop

Sinop
Podea feminin
Tată Asop
Mamă metopă
Copii domnule
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Sinope ( în altă greacă Σινώπη ) este o nimfă în mitologia greacă antică. Eponimul insulei cicladice Sinope (?) [1] .

Fiica zeului fluviului Asopus și Metope. Răpită de Apollo și a ajuns în locurile în care se află acum orașul Sinop . Ea a născut un fiu, Cyrus , din Apollo . Mențiunea lui Sinope, fiica lui Asop, este deja în Eumel din Corint , iar a răpirii de către Apollo - în Corinna [3] . Potrivit unei alte versiuni, ea a fost răpită de Zeus , care i-a permis să-i ceară tot ce dorea și ea a cerut să fie lăsată ca fată. De asemenea, Apollo și Galis nu au putut să împartă patul cu ea [4] . Fecioria lui Sinope a fost menționată de Aristotel [5] . Acest mit simbolizează independența politică a polisului.

Andron din Teos Sinop este considerat un Amazon , care a fost numit inițial Sanapa.

Sinope mai este numit și Amazon în Periplusul anonim al Pontului Euxin (secolul al V-lea, rândurile 986-989) [6] .

Sinope este menționat și de istoricul grec antic Justin în lucrarea sa „Epitome of Pompey Trog’s History of Philip”:

În loc de Marpesia, fiica ei Sinope a intrat în regat. Pe lângă cunoștințele sale excepționale în domeniul afacerilor militare, ea a stârnit uimirea tuturor prin faptul că de-a lungul vieții și-a păstrat virginitatea. Datorită vitejii acestui domnitor, amazoanele au devenit atât de faimoase încât [acel] rege, pentru care Hercule urma să-și îndeplinească cele douăsprezece lucrări, i-a cerut ca fiind imposibil să aducă arma reginei amazoniene.

- Iustin, „Epitomul istoriei lui Pompei Trogus a lui Filip” Cartea II, cap. 4 [7]

Sinop este menționat și de Xenofon, un scriitor și istoric grec antic, în lucrarea sa „Anabasis. Istoria Greciei / Xenofon":

8 Ajunși în tabără, au început să vorbească, iar Hekatonim, care era considerat un bun orator, a spus: „Războinici, am fost trimiși de orașul Sinope cu misiunea să vă lăudăm ca eleni care i-au învins pe barbari și de asemenea vă aduc felicitări cu ocazia că, trecând, după cum am auzit, prin încercări numeroase și grele, ați fost mântuiți și ați venit aici.

- Anabasis. Istoria Greciei / Xenofon, cartea a cincea - CAPITOLUL V

2 În a treia zi de campanie, elinii au venit la Kerasuntos, un oraș elen de pe malul mării, o colonie a Sinopei în Colhida.

- Anabasis. Istoria Greciei / Xenofon. Cartea a cincea - CAPITOLUL III

(22) De aici au mers în două pasaje de 7 parasangs și au ajuns la mare în Trabzon, oraș elen populat de pe Pontul Euxin, colonie a Sinopei în țara colchilor. Acolo au stat vreo 30 de zile în satele din Colchis, de unde au năvălit în Colchis.

- Anabasis. Istoria Greciei / Xenofont., Cartea a patra - CAPITOLUL CAPITOLUL VIII

Note

  1. Losev A.F. Mitologia grecilor și romanilor. M., 1996. S.427
  2. Diodorus Siculus. Biblioteca istorică IV 72, 2; Plutarh. Lucullus 23
  3. Eumel, francez 10 Bernabe; Corinne, fr.654 Page, vezi Ivanchik A. I. În ajunul colonizării. Regiunea nordică a Mării Negre și nomazi de stepă din secolele VIII-VII. î.Hr e. în vechea tradiţie literară. M.-Berlin, 2005. S.137-138
  4. Apollonius din Rodos. Argonautica II 939-947; Valery Flakk. Argonautica V 110-112
  5. Aristotel, fr.581 Rose, vezi Ivanchik A.I. În ajunul colonizării. Regiunea nordică a Mării Negre și nomazi de stepă din secolele VIII-VII. î.Hr e. în vechea tradiţie literară. M.-Berlin, 2005. P.141
  6. FGrHist 802 F3, vezi Ivanchik A.I. În ajunul colonizării. Regiunea nordică a Mării Negre și nomazi de stepă din secolele VIII-VII. î.Hr e. în vechea tradiţie literară. M.-Berlin, 2005. S.135, 138
  7. Iustin, „The Epitome of Pompei Trogus' History of Philip” Cartea II, cap. 1 [1] Arhivat pe 26 martie 2012 la Wayback Machine