Smits van Wasberge, Josef Maria

Joseph Maria Smits van Waesberghe ( olandez.  Joseph Maria Smits van Waesberghe ; 18 aprilie 1901, Breda  - 9 octombrie 1986, Amsterdam ) - muzicolog olandez - medievalist . Acasă, el este considerat unul dintre fondatorii muzicologiei moderne olandeze [2] .

Eseu despre biografie și creativitate

A fost educat la un seminar iezuit. A fost hirotonit în preoție. În 1922-35 a studiat filozofia și teologia. În 1935-37 a predat la gimnaziile din St. Canisius în Nijmegen și în 1937-43 - St. Ignatius la Amsterdam, în 1939-43 la Conservatorul din Rotterdam și în 1944-46 la Conservatorul din Amsterdam . În 1947-71 a predat istoria și teoria muzicii din Evul Mediu la Universitatea din Amsterdam (profesor din 1957). În 1953 - doctor honoris causa al Institutului Pontifical de Muzică Bisericească din Roma.

A fost implicat și în activități sociale și administrative. Din 1954-58 a fost Secretar General al Uniunii Olandeze a Compozitorilor (Nederlandse Toonkunstenaars Vereniging), din 1958-67 a fost Presedinte al Uniunii Olandeze din St. Grigore ( Sint-Gregoriusvereniging ). A fost consilier cultural al guvernului olandez, redactor la mai multe periodice olandeze (inclusiv seria Divitiae musicae artis). Pentru serviciile publice și științifice în 1976 i s-a acordat un premiu guvernamental - Ordinul Leului Olandez (cavaler).

Principalul domeniu de cercetare al lui Smits van Wasberge este teoria muzicii din Evul Mediu. Un eminent paleograf, el a compilat unul dintre volumele RISM „Teoria muzicii de la Carolingieni la 1400”. (1961), care este și astăzi de actualitate. În anii săi de declin, într-o serie de articole de jurnal din 1971-72, el a subliniat în detaliu metoda sa de a lucra cu o sursă veche (principii pentru construirea unei stemma de coduri , editare, comentare, citare etc.).

De-a lungul vieții, a fost implicat în moștenirea lui Guido Aretinsky , a realizat ediții critice ale tuturor tratatelor sale, cu excepția „Mesajului”, a scris o monografie despre Guido (în latină) și o serie de articole importante (în germană și engleză). . Pe lângă Guido, a publicat lucrări pe muzică de Aribo Scholast , John Cotton , tratate anonime ale școlii lui Guido, Berno din Reichenau , Iacob din Liege . Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Smits van Wasberge este cartea „Educația muzicală. Teaching and Theory of Music in the Middle Ages” (1969), care conține 122 de facsimile (inclusiv cele color) ale manuscriselor muzicale medievale.

Compoziții (selecție)

• Muziekgeschiedenis der Middeleeuwen. Tilburg, 1936-42.
• Melodieleer. Amsterdam, 1950.
• Notația muzicală a lui Guido din Arezzo // Musica Disciplina 4 (1950), p. 15-53.
• John of Affligem sau John Cotton? // Musica Disciplina 6 (1952), p.139-153.
• De musico-paedagogico et theoretico Guidone Aretino eiusque vita et moribus. Firenze, 1953.
• Manual de melodie. Un curs de analiză melodică funcțională. [Roma]: Institutul American de Muzicologie, 1955 (traducerea în engleză a cărții din 1950)
• (co-autori: P. Fischer și C. Maas). Teoria muzicii din epoca carolingiană până la 1400 // RISM , B/III/1. 1961.
• Musikerziehung: Lehre und Theorie der Musik im Mittelalter. Leipzig: Deutscher Verlag für Musik, 1969. 213 S. (Musikgeschichte in Bildern, III/3)
• Studien über das Lesen (pronuntiare), das Zitieren und über die Herausgabe lateinischer musiktheoretischer Traktate // Archiv für Musikwissenschaft 28 (1971), SS.155-200 u. 271-87; 29 (1972). - S. 64-86.
• Wie Wortwahl und Terminologie bei Guido von Arezzo entstanden und überliefert wurden // Archiv für Musikwissenschaft 31 (1974). - S. 73-86.

Ediții critice de tratate

• Johannes Afflighemensis. De musica cum tonario // Corpus scriptorum de musica 1 (1950).
• aribo. De musica // Corpus scriptorum de musica 2 (1951).
• Guidonis Aretini Micrologus // Corpus scriptorum de musica 4 (1955).
• Expoziții în Micrologum Guidonis Aretini. Amsterdam, 1957 (Musicologica medii aevi 1).
• Herbeni Traiectensis De natura cantus ac miraculis vocis. Köln, 1957.
• De numero tonorum litterae episcopi A. ad coepiscopum E. missae ac Commentum super tonos episcopi E. (ad 1000) // Divitiae musicae artis, A/1. Buren, 1975.
• Tres tractatuli Guidonis Aretini: Guidonis Prologus in antiphonarium // Divitiae musicae artis, A/3. — Buren, 1975.
• Musica Domni Heinrici Augustensis magistri // Divitiae musicae artis, A/7. Buren, 1977.
• Bernonis Augiensis abbatis de arte musica disputationes traditae // Divitiae musicae artis, A/6. - Buren, 1978-79.
• Codex Oxoniensis Bibl. Bodl. Rawl. c.270 // Divitiae musicae artis, A/10. - Buren, 1979-80.
• Adalboldi episcopi Ultrajectensis Epistola cum tractatu de musica instrumentali humanaque ac mundana // Divitiae musicae artis, A/2. — Buren, 1981.
• (coautor: E. Vetter) Guidonis Aretini Regulae rhythmicae // Divitiae musicae artis, A/4. — Buren, 1985.
• Het grote Herodesspel, of Driekoningenspel van Munsterbilzen // Limburgse documenten, 2/1. — Hasselt, 1987.
• (coautori: E. Vetter, E. Visser) Jacobi Leodiensis Tractatus de consonantiis musicalibus. Tractatus de intonatione tonorum: Compendium de musica // Divitiae musicae artis, A/9a. — Buren, 1988.

Note

1. ↑ 1 2 Album Academicum - 2007.
2. ↑ Maas C. In memoriam Prof. Dr. JMAF Smits van Waesberghe // Tijdschrift van de Vereniging voor Nederlandse Muziekgeschiedenis 36 (1986), p.3.

Literatură

• Organicae voces: Festschrift Joseph Smits van Waesberghe angeboten anlässlich seines 60. Geburtstages. Amsterdam, 1963 (cu bibliografie extinsă)
• Huglo M. Joseph Smits van Waesberghe (1901-1986) // Revue de musicologie, 72 (1986), p. 316-18 (necrolog)