Sotiriadis, Georgios

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 15 noiembrie 2020; verificarea necesită 1 editare .
Georgios Sotiriadis
Data nașterii 25 aprilie 1852( 25.04.1852 )
Locul nașterii
Data mortii 30 ianuarie 1942( 30.01.1942 ) (89 de ani)
Un loc al morții
Țară
Ocupaţie arheolog , lector universitar

Georgios Sotiriadis ( greacă Γεώργιος Σωτηριάδης ; 25 aprilie 1852, Demir-Hisar , Imperiul Otoman - 30 ianuarie 1942, Atena , Grecia ) - filolog și arheolog grec, traducător, profesor.

Biografie

Sotiriadis sa născut în 1852 în orașul Sidirokastron din unitatea periferică modernă Sere din provincia Macedonia Centrală . În Imperiul Otoman, orașul se numea Demir-Hisar ( tur . Demirhisar ). Plecând în Regatul Greciei , Sotiriadis a studiat la Facultatea de Filosofie a Universității din Atena. Sotiriadis și-a continuat studiile la München , unde și-a luat doctoratul [1] .

Sotiriadis a predat apoi la școlile grecești din Odesa , Ioannina , Philippoupol ( Plovdiv de astăzi ) și Atena.

În 1896, Sotiriadis a fost numit efor (curator) al Societății de Arheologie din Atena . În 1912 a devenit lector de istorie la Universitatea din Atena. În 1918, editura Stanford a publicat o hartă a lui Sotiriadis, elenismul și Orientul Apropiat, (1918) [2] .

Harta Sotiriadis a reprezentat punctul de vedere oficial grecesc la sfârșitul Primului Război Mondial, iar publicarea ei a susținut pretențiile teritoriale grecești, printre altele, asupra Epirului de Nord și Traciei [3] .

În perioada 1918-1920, Sotiriadis a fost vicepreședinte al Societății de Arheologie din Atena [4] .

În 1926, Sotiriadis a fost numit lector la Universitatea Aristoteliană din Salonic , unde a devenit și primul rector al acelei universități. După organizarea oficială a Academiei de Științe din Atena , în 1926 , Sotiriadis a devenit membru permanent al acesteia [5] .

Totodată, din 1926 până în 1940, a efectuat cercetări arheologice în regiunea Marathon, în nord-estul Atticii, și a publicat rezultatele săpăturilor în revista greacă „Πρακτικά της Αθηναίος Αρρχαιολογικης Εταιολογικης Εταιαρεικης Εταιαρεικης”. Ediția din 1935 conține cele mai bune vederi ale Sotiriadisului bazate pe aceste săpături.

Sotiriadis a publicat numeroase lucrări istorice și arheologice. În același timp, a efectuat săpături arheologice la Fermon (Etolia) , în Beoția , Fokida , Locris și Marathon [6] .

Printre lucrările sale se numără: „Despre topografia Tebei antice” (greacă: „περί της τογραφίας των αρχαίων θηβών” este publicată de Academia Bavareză de Științe, 1904 ), Menander și Comedie antică ”(greacă αμαικνν Μαμα κνν . ) ”) „Clădirile elipsoidale din Fermont, Acropola și Muzeul acesteia (greacă . ” Sotiriadis a tradus în limba modernă trilogia „Oresteia” de Eschil și a tradus și din germană „Istoria literaturii bizantine” de Krumbacher, Karl [7] . Sotiriadis a murit la Atena în 1941 .

Note

  1. ↑ Λίγες πληροφορίες για τον Σωρηριάδη (link inaccesibil) . Data accesului: 30 mai 2013. Arhivat din original pe 4 iunie 2016. 
  2. ↑ Catalog bibliotecă LSE  (link descendent)
  3. ↑ Wilkinson, Henry Robert. Hărți și politică: o revizuire a cartografiei etnografice a Macedoniei, Liverpool: University Press, 1951, p. 192-193.
  4. ↑ Άρθρο της Αρχαιολογικής Εταιρείας για τον Γεώργιο Σωτηριάδη Arhivat 8 aprilie 2016 pe Wayback Machine
  5. ↑ Λίστα με τα μέλη της Ακαδημίας Αθηνών Arhivat 7 aprilie 2015.
  6. ↑ Γεώργιο Σωτηριάδη (link inaccesibil) . Consultat la 30 mai 2013. Arhivat din original la 8 aprilie 2016. 
  7. ↑ 1 2 Εγκυκλοπαίδεια Νέα Δομή, σελ.297, τόμος 32, Αθήνα 1996
  Accesați articolul Wikidata