Turca anatoliană veche [1] ( tur . Eski Anadolu Türkçesi ) este o etapă din istoria limbii turce , care a fost vorbită în Anatolia din secolul al XI-lea până în secolul al XV-lea. Această limbă sa dezvoltat în limba turcă otomană timpurie . Scrierea arabă a fost folosită ca scenariu . Spre deosebire de otomanul de mai târziu, au fost folosite diacritice vocale scurte .
Potrivit unei legende din secolul al XX-lea, turcul vechi anatolian nu a avut statut oficial până în 1277, când Mehmet I de Karaman a anunțat un firman pentru a folosi limba turcă pentru a scăpa de dominația limbii persane : [2]
| Şimden girü hiç kimesne kapuda ve divanda ve mecalis ve seyranda Türki dilinden gayri dil söylemeye. [3] [4] | De acum încolo, nimeni în palat, în divan , în consiliu și în plimbări nu poate vorbi altă limbă decât turca. |
| turcă anatoliană veche | Turcă otomană (ortografie Camus-i-Türki) |
turcă modernă | Rusă |
|---|---|---|---|
| گُزلٔر | گوزلر | Gozler | "Ochi" |
| دَدَ | دده | Dede | "bunicul" |
| كُچُك | كوچك | Kuçuk | "Mic" |
| Scrisoare | Modern turc | Scrisoare | Modern turc |
|---|---|---|---|
| | a, e, i | ص | s |
| | b | | d |
| پ | p | | t |
| ت | t | ظ | z |
| | s | | A |
| | c | غ | ğ, g |
| چ | ç | | f |
| ح | h | | k |
| | h | | k |
| | d | | l |
| | d, z | | m |
| ر | r | | n |
| ز | z | | o, ö, u, ü, v |
| ژ | j | | h |
| س | s | لا | la, le |
| ش | s | ى | eu, y, i |