Pod

O păstaie ( lat.  leguminoasă ) este un fruct uscat de paracarp , format din 2 carpele și având o coajă de bivalvă și o membrană interioară. La maturare, supapele de coajă cad de obicei.

Dacă raportul dintre lungimea păstaie și lățimea nu depășește 2-3, se numește păstaie ( latină silicula ) .  

Formarea fetală

Păstaia este formată dintr-un ovar, constând din două carpele topite la margini (diferență față de un fruct foarte asemănător cu o păstăie - bobformă dintr-un ovar aproximativ un carpel).

Autopsie fetală

Păstăile se deschid de jos în sus, cu două valve, deoarece apar fisuri longitudinale și inelare de-a lungul cusăturii dorsale și ventrale a fiecărei valve; atunci când supapele se separă, marginile lor cu semințe rămân sub forma unui „cadru” ( lat.  replum ), pe care este de obicei întinsă o membrană membranoasă subțire , care a servit ca despărțitor între două cuiburi de ovare . Semințele rămân pe placenta din jurul septului.

Prevalență

Pastaia si pastaia se gasesc de obicei in familia Varza . Cu unele rezerve, păstăile (sau cutiile în formă de păstăi) pot fi numite fructe de plante din familia Cleome .

Păstăile sunt conectate prin tranziții treptate cu păstăi de paracarp din familia Caperelor [1] .

Fructele plate, de obicei tinere și imature ale mazărei sunt adesea denumite omoplati sau păstăi [2] , dar din punct de vedere botanic sunt păstăi , nu păstăi.

Note

  1. A. A. Fedorov. Pricenocarp sau fructe condimente-fructe // Viața plantelor. În 6 volume / Editat de A. L. Takhtadzhyan. - M . : Educație, 1974. - S. 93.
  2. Mazăre de legume (mazăre verde) . Muzeul Comerțului. Preluat la 1 martie 2017. Arhivat din original la 12 mai 2017.

Link -uri