Stâncă tarpeiană

stâncă tarpeiană
lat.  Saxum Tarpeium

Vederea de astăzi a pantei Capitoliului
Locație
41°53′30″ s. SH. 12°28′56″ E e.
Țară
RegiuneLazio
ProvinciileRoma
punct rosustâncă tarpeiană
punct rosustâncă tarpeiană
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Stânca Tarpeiană ( lat.  Saxum Tarpeium ) - o stâncă abruptă din Roma Antică , din partea de sud-vest a Dealului Capitolin .

Din această stâncă au fost aruncați criminalii condamnați la moarte care au comis trădare , incest , evadare (sclavi de la proprietar). Potrivit legendei, numele stâncii provine de la numele lui Lucius Tarpeus, care a fost dat afară de acolo pentru că a vorbit împotriva regelui Romulus [1] .

Potrivit unei alte legende, Tarpeya a fost numită Fecioara Vestală , fiica șefului cetății capitoline Spurius Tarpeya , care, în timpul războiului cu sabinii , a arătat inamicilor o trecere secretă și a fost aruncată de pe o stâncă (conform unei alte versiuni). , a fost ucisă de sabinii care i-au aruncat scuturi grele) [2] .

Ultima execuție a avut loc sub împăratul Vespasian în anul 70 , când a fost executat comandantul evreu Simon Bar-Giora , iar ulterior acest loc nu a mai fost practicat.

În vremurile moderne, execuțiile pe stânca Tarpeiană ( italiană:  Rupe Tarpea ) au fost efectuate până în 1550 [3] . La poalele stâncii de pe Piața Consolării (Piazza della Consolazione) au construit un adăpost (Ospedale) și Biserica Santa Maria della Consolazione al Foro Romano ( Italian  Chiesa di Santa Maria della Consolazione al Foro Romano  - Biserica Sf. Maria Consolării la Forumul Roman) [4] [5] .

Note

  1. ↑ Stânca Tarpeiană // Marea Enciclopedie Sovietică  : [în 30 de volume]  / cap. ed. A. M. Prohorov . - Ed. a 3-a. - M .  : Enciclopedia Sovietică, 1969-1978.
  2. ↑ Titus Livius. ISTORIA ROMEI DE LA FUNDAȚIA ORAȘULUI. CARTEA I. Consultat la 26 februarie 2009. Arhivat din original pe 6 septembrie 2011.
  3. ↑ Armellini M. Le chiese di Roma dal secolo IV al XIX. - Roma: Tipografia Vaticana, 1891. - R. 536
  4. ↑ Canepari E. Santa Maria della Consolazione, su enbach.eu. URL consultat il 26 mai 2020 (arhivat dall'url original il 3 mai 2014). x (link descendent) . Arhivat din original pe 3 mai 2014. 
  5. ↑ Pietrangeli C. Rione X - Campitelli. Parte I. - Roma: Fratelli Palombi, 1975. - Pp. 116, 118


  Accesați articolul Wikidata  Dicționare și enciclopedii
În cataloagele bibliografice