Mark Stepanovici Terescenko | |
---|---|
Data nașterii | 19 ianuarie 1894 |
Locul nașterii |
|
Data mortii | 18 iulie 1982 (88 de ani) |
Un loc al morții |
|
Ocupaţie | autor |
Premii și premii |
Mark Stepanovici Tereșcenko (6 ianuarie (19), 1894 , satul Kovalikha din Cerkasi - 18 iulie 1982 , Harkov [1] ) - regizor de teatru și film sovietic ucrainean . Artist onorat al RSS Ucrainei (1930).
După ce a absolvit școala de muzică și teatru a lui Nikolai Lysenko din Kiev ( 1914 ), a lucrat la Teatrul Tânăr din Les Kurbas, în care a condus aripa stângă. Apărând opinia conform căreia teatrul este o echipă și fiecare artist este un regizor pentru el însuși, Tereșcenko și-a creat propriul studio experimental în 1920, iar în 1921-1925 a condus Teatrul. G. Mikhailichenko, pe a cărui scenă a organizat spectacole de masă bazate pe compoziții literare. În 1925-1926 și 1929-1934 - director artistic al Teatrului Dramatic din Odesa. Revoluție, Teatrul Revoluției din Harkov etc.; piese de teatru de I. Mikitenko : Dictatura (1929), Personal (1930), O chestiune de onoare (1931), Fetele din țara noastră (1933), Flaut Solo și Marusya Churai (1934) .
În 1940-41 a fost director artistic și director al Teatrului Dramatic ucrainean Ternopil, numit după Ivan Franko. Aici a lucrat cu soția sa Valentina Varetskaya. [2]
A lucrat la studiourile de film Odesa și Kiev ; cele mai bune filme: „Mikola Dzherya” (după I. Nechui-Levitsky ) și „În urmărirea destinului”, „La un preț mare” (după M. Kotsiubinsky , 1927 ), „ Marea întristare a unei femei mici ” ( 1929).
Tereshchenko este autorul cărților despre regia scenelor de masă The Art of Performance ( 1921 ), memorii Through the Years of Time ( 1974 ).
În 1945-76 a predat la Institutul de Cultură din Harkov.