Khorloogiin Bayanmunkh

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 22 noiembrie 2021; verificările necesită 4 modificări .
Khorloogiin Bayanmunkh
informatii personale
Podea masculin
Țară
Specializare lupte
Data nașterii 22 februarie 1944( 22.02.1944 ) (78 de ani)
Locul nașterii
Creştere 183 cm
Greutatea 100 kg
Premii si medalii
Lupte libere
jocuri Olimpice
Argint Munchen 1972 pana la 100 kg
Campionatul Mondial
Argint Sofia 1971 pana la 100 kg
Argint Istanbul 1974 pana la 100 kg
Aur Minsk 1975 pana la 100 kg
Jocurile Asiatice
Aur Teheran 1974 pana la 100 kg
Lupte greco-romane
Argint Teheran 1974 pana la 100 kg
Sambo
Aur Ulaanbaatar 1974 pana la 100 kg
Argint Minsk 1975 pana la 100 kg
Premii de stat
Munca erou Mongolia.png
OrdenSuheBator.png Medalia „100 de ani de la Unitatea Rusiei și Tuva”

Khorloogiin Bayanmunkh ( Mong. Khorloogiin Bayanmunkh , la naștere Khorloogiin Sukhbaatar [1] ; 22 februarie 1944 , Khyargas , Uvs , Mongolia ) este un luptător mongol de stil liber și greco-roman , sambist , campion mondial olimpic, medaliat de argint, campion mondial. , campioană la Jocurile Asiatice, campioană de 14 ori a Mongoliei la lupte libere, medaliată cu argint la Jocurile Asiatice la lupte greco-romane, campioană mondială la sambo, de 10 ori câștigătoare a turneelor ​​la lupte naționale mongole, unul dintre cei doi deținători ai titlul „Great National Invincible Giant” în lupta națională mongolă [2] . Maestru onorat al sportului din Mongolia și URSS (1972). Doctor în Științe Pedagogice (1994). Erou al Muncii din Mongolia. Tatăl lui Bayanmunkhin Gantogtokh, un participant la Jocurile Olimpice din 1996, un câștigător multiplu al Campionatelor Asiei de lupte libere.

Biografie

Născut în 1944 în familia unui crescător de vite arat. La vârsta de șase ani, din cauza susceptibilității sale la boli, numele i-a fost schimbat din Sukhbaatar în Bayanmunkh.

La vârsta de 10 ani și-a pierdut tatăl. De la 12 ani a început să participe la competiții locale de lupte naționale și la 16 ani a reușit să obțină titlul de zaan („elefant”, pentru șapte victorii la rând în timpul turneului). A fost remarcat, iar din 1961 a început să studieze la universitate și să se angajeze în lupte în Ulaanbaatar [3] .

Din 1963, a evoluat cu succes la competițiile naționale de lupte.

La Jocurile Olimpice din 1964, a concurat în lupte libere în divizia de greutate mijlocie. După ce a pierdut două din trei întâlniri, tânărul luptător mongol a renunțat la turneu.

Vezi tabelul turneului .

În 1966 a câștigat titlul de Leu la lupte naționale, în 1968 a devenit câștigătorul turneului național de lupte.

La Jocurile Olimpice din 1968, a concurat în lupte libere în divizia de greutate mică. După ce a pierdut în rundele a patra și a cincea, a renunțat la turneu cu un final al cincilea loc.

Vezi tabelul turneului .

În 1969 a fost al șaselea la Campionatele Mondiale, în 1970 a fost al patrulea, iar în 1971 a câștigat medalia de argint a Campionatelor Mondiale.

La Jocurile Olimpice din 1972, a concurat în lupte libere în divizia grea. În timpul turneului, a pierdut doar în fața lui Ivan Yarygin, care a fost complet invincibil la acele jocuri și a devenit medaliatul cu argint al jocurilor.

Vezi tabelul turneului .

În 1973, a fost doar al patrulea la Campionatele Mondiale. 1974 a fost un an plin pentru luptător. A devenit medaliatul cu argint al Campionatului Mondial și câștigătorul Jocurilor Asiatice la lupte libere, medaliatul cu argint al Jocurilor Asiatice la lupte greco-romane și, vorbind la Campionatul Mondial de Sambo de la Ulaanbaatar , a câștigat acolo o medalie de aur. În 1975 a devenit medaliat cu bronz la Cupa Mondială și campion mondial la lupte libere, a câștigat o medalie de argint la Campionatul Mondial de Sambo.

La Jocurile Olimpice din 1976, a concurat la lupte libere la greutate mare și a rămas pe locul cinci.

Vezi tabelul turneului .

La Jocurile Olimpice din 1980, la vârsta de 36 de ani, a concurat la lupte libere la greutate mare și a rămas pe locul opt.

Vezi tabelul turneului .

După încheierea carierei sale sportive internaționale, a lucrat ca antrenor și, în același timp, a concurat în lupte naționale până în 1992.

În 1994 și-a susținut teza de doctorat despre problemele pedagogice ale luptei mongole, tradițiile și stilul acesteia. Autor al cărții autobiografice „Victoriile mele”. Membru al parlamentului mongol (din 2000).

Premii

Note

  1. ↑ Dovchingiin Sukhbaatar Khorloogiin Bayanmonkh bolson tүүkh
  2. ↑ Acasă mare „Știri despre piața imobiliară
  3. ↑ Ynestniy nestny neuterchiy roofing (link inaccesibil) . Preluat la 13 septembrie 2016. Arhivat din original la 8 noiembrie 2016. 
  4. ↑ Decretul șefului Republicii Tyva din 18 noiembrie 2015 nr. 217 „Cu privire la acordarea unei medalii comemorative aniversare a Republicii Tyva în comemorarea a 100 de ani de la unitatea Rusiei și Tuva și a întemeierii orașului Kyzyl Bayanmunkh Kh.”

Link -uri

  Accesați articolul Wikidata  Site-uri tematice