Mario Celio | ||
---|---|---|
ital. Mario Celio | ||
Data nașterii | 1921 | |
Locul nașterii | comuna Avezzano , Regatul Italiei | |
Data mortii | 31 mai 1944 | |
Un loc al morții | L'Aquila , Regatul Italiei | |
Afiliere | Regatul Italiei | |
Tip de armată | trupe de tancuri , mișcare de rezistență italiană | |
Ani de munca | 1941-1944 | |
Rang | tanchist | |
Parte | Regimentul 31 Panzer, Divizia 133 Panzer „Littorio” | |
Bătălii/războaie | ||
Premii și premii |
|
Mario Celio ( italian Mario Celio ; 1921 - 31 mai 1944) - soldat italian, tanc , membru al Mișcării de rezistență din Italia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial . Cel mai înalt premiu al Cavalerului Italiei pentru isprava pe câmpul de luptă - medalia de aur „Pentru valoarea militară” (1944, postum).
Născut în 1921 în comuna Avezzano , Regatul Italiei . În ianuarie 1941, a fost înrolat în armată, a servit în regimentul 31 de tancuri, apoi din aprilie 1942, ca parte a batalionului 2 M13 / 40 al diviziei 133 de tancuri „Littorio”, a participat la campania nord-africană . La 7 august 1942, a fost rănit de fragmente de mină în zona Tobruk și trei zile mai târziu a fost evacuat în patria sa pe nava spital Grădisca.și era în tratament [1] .
După răsturnarea regimului Mussolini și ocuparea Italiei de către trupele germane, a devenit membru al Mișcării de Rezistență [2] . A fost angajat în activități de recunoaștere și sabotaj, a fost rănit la picior în timp ce captura un camion german cu muniție [1] .
Una dintre operațiuni a fost eliberarea prizonierilor politici din L'Aquila , care urmau să fie trimiși în Germania. Pentru a îndeplini această sarcină în mai 1944, Mario s-a alăturat organizației fasciste La Duchessa, dar această încercare a eșuat. Mario a fost descoperit, capturat și împușcat la 31 mai 1944 [2] .
I s- a acordat postum medalia de aur „Pentru vitejia militară” [3] .
Magnifica figura di intrepido combattente attaccava da solo, in diverse occasioni, soverchianti forze nemiche, infliggendo sempre a queste gravi perdite in uomini e materiali. Gravemente ferito veniva catturato e condannato a morte. Riuscito ad evadere riprendeva la lotta, catturato una seconda volta e nuovamente evaso, ritornava a combattere. Nel corso di un'audace impresa da lui organizzata per liberare alcuni partigiani dal carcere in cui erano detenuti, scoperto e circondato dalle guardie armate, apriva contro queste il fuoco abbattendone due e ferendone altre, finché dopo strenua lotta, esaurite le munizioni, veniva per la terza volta catturato. Sottoposto a torture e sevizie teneva contegno fiero e superbo; condannato a morte affrontava il plotone di esecuzione con il coraggio degli stoici e la serenita dei martiri più puri.
Zona Abruzzese, septembrie 1943 - 31 mai 1944.
- De la depunere la premiu [3]Una dintre străzile din Avezzano poartă numele lui.