Shablovsky, Iosif Sigismundovich

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă revizuită de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 11 noiembrie 2018; verificările necesită 9 modificări .
Iosif Sigismundovich Shablovsky
Data nașterii 15 decembrie 1873( 1873-12-15 )
Data mortii 30 octombrie 1934( 30-10-1934 ) (60 de ani)

Joseph Sigismundovich Shablovsky ( în letonă : Jāzeps Šablovskis ; 15 decembrie 1873 - 30 octombrie 1934 ) a fost un avocat rus și leton.

Biografie

Născut la conacul Yulyanov din districtul Lida din provincia Vilna., Într-o familie nobilă poloneză. Și-a făcut studiile secundare la gimnaziile din Vilna (a studiat timp de 6 ani) și Mitavskaya (4 ani), în 1895 a intrat la facultatea de drept a Universității din Moscova la un examen, de unde din semestrul 2 (în 1896) la Universitatea Yuriev. . După absolvirea în 1899 IYuU cu o diplomă de treapta I. (candidat de drepturi), a intrat în baroul de jurământ. Practicat la Riga . A fost unul dintre cei mai activi susținători ai muncitorilor care au participat la revoltele revoluționare din 1905.

După Revoluția din februarie , a fost numit comisar pentru afaceri judiciare al Livoniei , apoi procuror șef naval. La 28 august 1917, a fost numit președinte al „Comisiei extraordinare de investigare a cazului fostului comandant suprem general L. G. Kornilov și a complicilor săi”, instituită de Guvernul provizoriu .

După Revoluția din octombrie , a fugit, a trăit emigrat la Riga. Alături de P. N. Yakobi , a fost unul dintre redactorii-șefi adjuncți ai revistei Zakon i Sud, O. O. Gruzenberg (din 1929) [1] . Din 1930 a fost membru de onoare al corporației studențești ruse letone Ruthenia.

Fondul arhivistic al lui Shablovsky se află în Arhivele Istorice ale Statului Leton [2] .

Note

  1. Svetlana Kovaļčuka. Oskars Gruzenbergs: žurnāla "Likums un Tiesa" (1929-1938) galvenais redaktors // Kultūras identitātes dimensijas. — Riga, LU FSI, 2011. — 81. — 95. lpp. (letonă.)
  2. Zvērināts advokāts Jāzeps Šablovskis (Rīga) Arhivat 4 noiembrie 2013 pe Wayback Machine // Latvijas Valsts vēstures arhīvs  (letonă)

Literatură