Schwarzenberg, Edmund Leopold Friedrich

Edmund Leopold Friedrich Prințul de Schwarzenberg
limba germana  Edmund Leopold Friedrich Furst Schwarzenberg

Prințul Edmund zu Schwarzenberg, 1860
Litografia de Josef Kriehuber .
Data nașterii 18 noiembrie 1803( 1803-11-18 )
Locul nașterii Venă
Data mortii 17 noiembrie 1873 (69 de ani)( 17.11.1873 )
Un loc al morții Burg Orlik în Boemia
Afiliere  Imperiul Austriac
Tip de armată Armata Imperiului Austriac
Ani de munca 1821 - 1860
Rang Maresal
Bătălii/războaie Războiul austro-italian
Reprimarea revoltei maghiare (1848-1849)
Războiul austro-italiano-francez
Premii și premii
Bară de panglică roșie - utilizare generală.svg
Cavaler al Ordinului Militar Maria Tereza Cavaler de Mare Cruce a Ordinului Austriac Leopold Ordinul Coroanei de Fier clasa I
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Schwarzenberg Edmund Leopold Friedrich , prinț de zu (1803-1873) - comandant militar austriac , mareșal de câmp ( 1867 ).

Biografie

Fiul cel mic al feldmareșalului și generalisimului Karl zu Schwarzenberg , în 1821 a intrat în armata austriacă ca cadet, din 1832 - maior, în 1836 a fost numit colonel și comandant al unui regiment de cuirasieri, din 1844 - general-maior.

În timpul războiului cu Italia (1848-1849) i s-a dat comanda unei brigăzi în corpul de rezervă, pe care generalul Nugent l-a adus pe feldmareșalul Radetzky în Italia, a participat la campanie cu onoruri.

În noiembrie 1848 a primit gradul de locotenent de feldmareșal și a fost transferat în armata feldmareșalului Windischgrätz , a luptat împotriva rebelilor maghiari la Kapolna.

În campania de vară a anului 1849 în Italia, a fost numit comandant al Corpului III, dar în curând a părăsit armata activă din cauza bolii. A primit pentru merit Crucea de Cavaler a Ordinului Maria Tereza (1849).

În 1856-59 a comandat Corpul III de Armată, a participat la războiul cu Franța și Sardinia (1859) , a luptat la Magenta și Solferino . La sfârşitul campaniei din octombrie 1859, a fost numit comandant al Corpului II de armată şi comandant şef în Austria Superioară şi Inferioară, Stiria şi Salzburg, a primit gradul de general de cavalerie, dar la 28 decembrie 1860 a părăsit serviciu din motive de sănătate.

A primit funcția de onoare de căpitan-locotenent al Gărzilor de Salvare, în 1862 a devenit cavaler al Ordinului Lână de Aur , în 1867, după moartea feldmareșalului Vratislav von Mitrovich , a fost numit căpitan al Gardienilor de Salvare.

Cu ocazia deschiderii monumentului tatălui său, la 18 octombrie 1867, a primit bagheta de feldmareșal.

Surse