Elio Vittorini | |
---|---|
Elio Vittorini | |
Data nașterii | 23 iulie 1908 [1] [2] [3] […] |
Locul nașterii | Siracuza , Regatul Italiei |
Data mortii | 12 februarie 1966 [2] [4] [3] […] (în vârstă de 57 de ani) |
Un loc al morții | Milano , Republica Italiană |
Cetățenie (cetățenie) | |
Ocupaţie | romancier , critic literar |
Gen | roman și eseu |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Elio Vittorini ( ital. Elio Vittorini ; 1908-1966) - scriitor italian, critic, cercetător al literaturii engleze, americane și spaniole. A tradus și popularizat în Italia lucrările lui E. Hemingway și W. Faulkner . De asemenea, a tradus lucrări de Daniel Defoe , E. Poe , J. Steinbeck , D. H. Lawrence și S. Maugham .
Aderat inițial la concepțiile pro-fasciste, în 1941 a participat la Reuniunea Poeților de la Weimar , unde a fost fondată Asociația Scriitorilor Europeni pro-germani.
Spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, E. Vittorini s-a alăturat Partidului Comunist Italian . În 1945, pentru o scurtă perioadă, a fost redactor la ziarul de partid L'Unità.
Autor al cărților The Little Burgeoisie (Piccola borgheesia, 1931), Sicilian Conversations (Conversazioni in Sicilia, 1941), People and Inhumans (Uomini e no, 1945). Romanul „Oameni și inumani” este dedicat mișcării de rezistență.
Invazia sovietică a Ungariei din 1956 l-a șocat profund și, ulterior, a candidat ca candidat pentru Partidul Socialist Italian .
Opera artistică a lui E. Vittorini și activitățile sale jurnalistice au avut o mare influență asupra vieții culturale a țării, în special asupra dezvoltării prozei neorealiste italiene de după război.
Site-uri tematice | ||||
---|---|---|---|---|
Dicționare și enciclopedii | ||||
|