Psihoterapia stresului emoțional este o metodă de psihoterapie propusă de V.E. Rozhnov , care include o serie de metode de expunere la stres pozitiv pentru a stimula și activa starea emoțională a pacientului [1] [2] [3] .
O astfel de intervenție terapeutică („emotional shake-up”) urmărește să producă în sufletul pacientului (la un nivel emoțional extrem de ridicat), o revizuire a atitudinii față de sine, de boală, de lumea din jur [1] , prin eliberare, ridicarea forţelor mentale şi corporale protectoare şi adaptative ale corpului.
Efectul pozitiv al stresului, șocului asupra stării psihice a pacienților a fost remarcat de medici în diferite momente (obstetrician-ginecolog I.M. Lvov, asupra influenței tulburărilor psihice, „care duc fie la îmbolnăvire, fie la recuperarea după boală”, 1887; Dr. Paris în articolul „O lovitură afectivă în medicina psihică”descrie cazuri de vindecare a bolnavilor psihici din cauza unor suferințe fizice semnificative: oase rupte, naștere, 1891). Psihiatrul elvețian J. Klezi a aruncat pe neașteptate un catatonic în bazin, rupându-și astfel stupoarea (1935) [2] . De asemenea, este cunoscută metoda educațională a „exploziei” de către A.S. Makarenko [4] .
Metoda psihoterapiei emoțional-stress (1979, 1980) [2] [5] se bazează pe ideea tratamentului cu idealuri ( areteterapie de A.I. Yarotsky, 1908) și pe teoria efectelor benefice ale stresului (G. Selye). teoria sindromului general de adaptare, 1936) [6] . Dezvoltat în studiile lui M.E. Burno (1982), L.P. Bakaneva și Yu.V. Melnikova (1982), A.S. Slutsky (1984) [7] . K.M. și-a dezvoltat propriile variante de terapie a stresului emoțional. Dubrovsky [8] , Yu.B. Nekrasov (tratamentul balbairii) [9] , A.R. Dovzhenko (tratamentul alcoolismului) [10] .
Medicul în diverse moduri emoționale (creativitate iluminatoare, muzică, comunicare cu natura, conversații revelatoare emoțional, hipnoză, motivație pentru altruism, beneficiu social, inspirație din hobby-uri, infecție din admirația pentru bunătatea umană, idealuri, precum și intimidare etc.) conduce pacientul la o stare de vindecare, stres emoțional benefic de o anumită forță [1] [2] . Astfel, se eliberează resursele naturale protectoare și adaptative, se întăresc și se dezvoltă pozițiile ideologice și interesele pacientului, se trezește nevoia de autoperfecționare („psihoterapie elevativă”) [1] .
Obiectivele metodei sunt stabilite în conformitate cu tabloul clinic, de exemplu: să provoace antipatie pentru alcool (și să aprindă o dorință puternică de a avea grijă de familie); sau să cultive la un pacient anxios, nesigur, capacitatea de a-și găsi autoafirmarea în munca utilă social, în comunicarea cu oameni care sunt în consonanță cu el, în creativitate [2] . În același timp, stresul emoțional benefic poate fi „nu numai vesel, luminos”, ci și bazat, de exemplu, pe teama de pierdere (familie, sănătate, poziție).
Există trei metode principale de stres emoțional, prin analogie cu principalele metode clinice ale psihoterapiei : metoda dialogului socratic (sub formă de conversații instructive, educative bogate emoțional, umor), metoda hipnozei de stres (desfășurată la un nivel emoțional ridicat). , cu expresivitate afectivă sporită, sugestii de profunzime emoțională și semantică, o intonație deosebită de sinceritate, căldură sau fermitate, severitate), metoda antrenamentului autogen emoțional-stresant (orice fel de antrenament autogen, autoreglare cu intensitatea maximă de implicare a țintei). - „fanatismul scopului”, de exemplu, formula de intenție „Ma descurc!”, mobilizarea energiei neuro- mentale și voliționale). Ca metode suplimentare (care provoacă tensiuni emoționale și stresante benefice), terapia estetică (pictură, muzică, literatură, teatru), biblioterapie (de exemplu, cărțile „Medicina și psihicul” de S. Zweig și „Povestea minții” de M. Zoshchenko au fost, de asemenea, recomandate medicilor și pacienților) [11] .
Rozhnov a dezvoltat, de asemenea, metode de lucru în grup (inclusiv metoda hipnoterapiei colective de stres emoțional pentru pacienții care suferă de alcoolism cronic). În astfel de „grupuri de oameni cu gânduri asemănătoare”, ar putea fi folosiți cu mai multă eficiență factori precum „entuziasmul care a atins gradul de înghițire”, „mobilizarea forțelor de intensitate emoțională mai mare ” etc.
Metodele de expunere la stres în sens larg includ: metode șoc de tratament în medicină (foamete terapeutic, tratament privare de somn, terapie cu comă cu insulină, terapie electroconvulsivă; psihoterapie farmacostress [12] ) și unele tehnici psihologice (de exemplu, un exercițiu de scris). propriul necrolog sau metoda de instilare în pământ).