Engel, Friedrich

Friedrich Engel
limba germana  Friedrich Engel
Data nașterii 26 decembrie 1861( 26.12.1861 ) [1]
Locul nașterii
Data mortii 29 septembrie 1941( 29.09.1941 ) [1] (în vârstă de 79 de ani)
Un loc al morții Giessen
Țară Germania
Sfera științifică matematica
Loc de munca
Alma Mater Universitatea din Leipzig
Grad academic doctorat [2]
consilier științific Felix Klein
Premii și premii Premiul N. I. Lobaciovski doctorat onorific de la Universitatea din Oslo [d]
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Friedrich Engel ( germană:  Friedrich Engel ; 1861–1941) a fost un matematician german. Lucrări majore despre teoria funcțiilor și geometria non-euclidiană .

Biografie

Din 1889 profesor la Universitatea din Leipzig.

Prima lucrare științifică a lui Engel care a apărut tipărită a fost Lineare partielle Different.-Gleich. z. Ordnung" ("Berichte über die Verhandlungen der Kgl. Sächsischen Gesellschaft der Wissen zu Leipz."). În același periodic au fost plasate: „Ueber die Abel'schen Relationen für die Theilwerthe der elliptischen Functionen” (XXXVI, 1884); „Zur Theorie der Zusammensetzung der endlichen continuirlichen Transformationsgruppen” (XXXVIII, 1886); „Ueber die Zurückführung gewisser infinitesimaler Transformationen auf Normalformen” (XL VI, 1894); „Ueber die Endlichkeit der grössten continuirlichen Gruppen, bei denen gewisse Systeme von Differentialgleichungen invariant bleiben” (ibid.); „Nichteuklidische Geometrie” (L, 1898); „Infinite. Transform, e. Pfaff'schen Gleich." (LI, 1899); „Ein neues dem linearen Complexe analoges Gebilde” (LII, 1900); „Zur Flächentheorie” (LIII, 1901); „Die höheren Differential-Quotienten” (LIV, 1902); „Theorie der Transformationsgruppen” (împreună cu matematicianul norvegian Sophus Lie , Lpts., 1888-93).

De asemenea, a compilat, împreună cu Stekel , Die Theorie der Parallelinien von Euklid bis auf Gauss. Eine Urkundensammlung zur Vorgeschichte der Nicht-Euklidischen Geometrie” (Lpts., 1895) și „Gauss, die beiden Bolyai u. die nicht-euklidische Geometrie” („Mathematische Annalen”, XLIX, 1897).

Cunoașterea limbii ruse, combinată cu interesul pentru geometria non-euclidiană, l-au determinat pe Engel să popularizeze ideile lui N. I. Lobachevsky în Europa de Vest, traduse în germană: „Nikolaj Iwanowitsch Lobatschefskij. Rede, gehalten bei der feierlichen Versammlung der kaisertichen Universität Kasan am 22 octombrie 1893 von Prof. A Wassiljef” („Abhandlungen zur Geschichte der Mathematischen Wissenschaften”, VII, 1895); Urkunden zur Geschichte der Nichteuklidischen Geometrie. Eu. Nik. Ivan. Lobatschewsky. Zwei geometrische Abhandlungen, aus dem Russischen übersetzt, mit Anmerkungen und mit einer Biographie des Verfassers” (Leipzig, 1899).

În 1897, a fost ales în numărul membrilor străini cu drepturi depline ai Societății de fizică și matematică din Kazan și a plasat în Izvestia publicată de aceeași societate articolele: „Construction der Parallelen in Lobatschefskij's Geometries” (VII, 1897) și „Gutachten über”. das Buch von W. Killing "Einführung in die Grundlagen der Geometrie" (X, 1901). Membru corespondent al Academiei de Științe din Sankt Petersburg din 04.12.1899 la Departamentul de Fizică și Matematică (categoria matematică). [3]

A publicat numeroase recenzii ale unor noi lucrări de literatură matematică în „Jahrbuch über die Fortschritte der Mathematik”, în „Litterar. Centralblatt.”, în „Zeiitschrift für mathematischen und naturwissenschaftlichen Unterricht al lui Hoffmann”, etc. Împreună cu alți matematicieni, a luat parte activ la publicarea „Gesammelte mathematische und physikalische Werke a lui Hermann Grassmann”.

Vezi și

Note

  1. ↑ 1 2 3 4 5 Arhiva MacTutor Istoria Matematicii
  2. ↑ Biblioteca Națională Germană , Biblioteca de stat din Berlin , Biblioteca de stat bavareza , Înregistrarea Bibliotecii Naționale din Austria #118682075 // Controlul general de reglementare (GND) - 2012-2016.
  3. ↑ Profilul lui Friedrich Engel pe site-ul oficial al Academiei Ruse de Științe

Literatură

  Accesați articolul Wikidata  Site-uri tematice
Dicționare și enciclopedii