Alpii Iulieni | |
---|---|
slovenă Julijske Alpe | |
Vedere asupra munților Razor (stânga) și Prisoynik (dreapta) din orașul Kranjska Gora | |
Caracteristici | |
Pătrat | 7528 km² |
Lungime | 126 km |
Lăţime | 94 km |
Cel mai înalt punct | |
cel mai înalt vârf | Triglav |
Altitudine | 2864 [1] m |
Locație | |
46°05′ N. SH. 13°43′ E e. | |
Țară | |
sistem montan | Alpi |
![]() | |
![]() | |
Fișiere media la Wikimedia Commons |
Alpii Iulieni ( sloven . Julijske Alpe , italian. Alpi Giulie ) este un lanț muntos , un pinten al Alpilor , situat în regiunea italiană Friuli-Venezia Giulia , precum și în regiunea slovenă Carniola .
Numele munților provine de la Gaius Julius Caesar , care a fondat în regiunea Friuli și provincia vestică extrem de romană cu Cividale ca capitală . În antichitate, Alpii Iulieni acopereau și munții mai la sud. Acestea includ pădurea Ternovsky situată în Slovenia modernă, precum și platoul Grushica .
Alpii Iulieni sunt un lanț foarte abrupt și inaccesibil, cu vârfuri care ating 2750 m. Cel mai înalt munte din Alpii Iulieni este Muntele Triglav cu o înălțime de 2864 m, care este și cel mai înalt punct din Slovenia și fosta Iugoslavie . Există câțiva ghețari împrăștiați în Alpii Iulieni . Cheile Rabel împarte Alpii Iulieni în părți de est și de vest.
În Alpii Iulieni există una dintre cele mai adânci peșteri din lume, Ceki-2 (-1502 m) și peștera Vrtoglavica , care are cea mai adâncă fântână solidă din lume . Adâncimea sa este de 603 metri [2] [3] .