Sayyid Abu al-Qasim al-Khoi ( 19 noiembrie 1899 [1] , Khoy - 8 august 1992 [1] [2] , Al-Kufa , Najaf ) - teolog șiit , mare ayatollah . Trăind în An-Najaf (Irak), a fost liderul spiritual a milioane de musulmani șiiți.
În copilărie, Khoi a studiat poezia și religia persană. La vârsta de 13 ani, a fost trimis să studieze dreptul islamic ( Sharia ) la An-Najaf, unde a rămas și a devenit unul dintre cei mai importanți clerici șiiți ai timpului său. În 1970 a primit statutul de marja at-taqlid (din arabă „sursă de imitație”) [4] .
A servit comunităților șiite atât din Irak, cât și din întreaga lume. Khoyi a fost mentor pe mulți dintre cei mai importanți clerici ai ultimului sfert al secolului al XX-lea, inclusiv pe Muhammad Baqir al-Sadr din Irak și pe Musa al-Sadr și Muhammad Hussein Fadlallah din Liban. A înființat o fundație caritabilă internațională și a scris peste 90 de cărți despre șiism, inclusiv comentarii la Coran , al-Bayan fi Tafsir al-Qur'an (Expunerea interpretării Coranului) [4] .
Deși a criticat în mod deschis regimul lui Muhammad Reza Pahlavi , el a refuzat să-l sprijine pe Ayatollah Ruhollah Khomeini și revoluția sa islamică din Iran . El era considerat principalul reprezentant al „poporului pașnic”, adică un grup de clerici șiiți care credeau că clasa religioasă ar trebui să evite activitatea politică. De asemenea, a refuzat să ia parte în războiul Iran-Irak (1980-1988) și după revolta șiită eșuată împotriva regimului irakian după Războiul din Golf (1990-91), Hoi a fost plasat în arest la domiciliu [4] .
Abu al-Qasim al-Khoi a murit la 8 august 1992 la Al-Kuf (Irak). Guvernul irakian nu a permis o mare înmormântare publică pentru el, dar atât guvernele Iranului, cât și cele ale Irakului au declarat oficial trei zile de doliu după moartea sa [4] .
Dicționare și enciclopedii | ||||
---|---|---|---|---|
|