Cruce bascilor

Lauburu , sau cruce bască  - o figură formată din patru petale sub formă de virgule. Amintește de tomoe sau svastica japoneză cu colțuri rotunjite.

Lau buru înseamnă „patru capete” sau „patru vârfuri” în bască, deși această interpretare poate fi o etimologie populară pentru termenul latin labarum . Fidel Fita , în schimb, susține că cuvântul labarum a intrat în latină din basca pe vremea lui Octavian . [unu]

Istoria simbolului

Simbolul este de origine non-bască și se găsește ca element decorativ pe stele din epoca romană.

După împăratul Antoninus , după cum a remarcat istoricul francez Camille Julien [2] , nu există simboluri asemănătoare cu svastica sau laubura pe teritoriul basc.

În cartea lui Paracelsus Archidoxis Magicae este plasat un simbol [3] , asemănător cu o laubura; acest simbol, conform lui Paracelsus, trebuia să fie desenat pentru a vindeca animalele.

Pe la sfârșitul secolului al XVI-lea, o svastică rotunjită a început să fie adesea folosită ca element decorativ în rândul bascilor pe cufere de lemn, pe morminte, poate ca un fel de cruce creștină obișnuită [4] . În același timp, svastica dreptunghiulară obișnuită nu a fost găsită printre basci până în secolul al XIX-lea . În multe case basci, lauburuul era înfățișat deasupra ușii din față ca un talisman .

Crucea bascilor se găsește pe steaguri și embleme ale organizațiilor basce moderne, inclusiv partidul interzis de Acțiune Națională Bască .

Vezi și

Note

  1. Scrisoare de la Fita către Fernández Guerra, reprodusă în Cantabria sa , nota 8, pagina 126, reprodusă în Historia crítica de Vizcaya y de sus Fueros , de Gregorio Balparda , conform Entziklopediei Auñamendi Arhivat 20 martie 2008 la Wayback Machine
  2. M. Camille Jullian în prefața sa la La tombe basque , conform lui Lauburu: La swástika rectilínea Arhivat la 20 martie 2008 la Wayback Machine (Auñamendi Entziklopedia).
  3. Imagine arhivată 6 iunie 2011 la Wayback Machine în Entziklopedia Auñamendi .
  4. Lauburu: Conclusiones Arhivat 20 martie 2008 la Wayback Machine din Auñamendi Entziklopedia.

Link -uri