Benedict (Episcop de Brescia)

Benedict ( lat.  Benedictus ; murit în 761 ) - Episcop de Brescia (753-761).

Biografie

Nu se știe nimic despre originea și primii ani ai vieții lui Benedict. În 753, a primit scaunul episcopal în orașul Brescia , devenind aici succesorul episcopului Vitalius [1] [2] [3] [4] .

Începând cu timpul episcopului Benedict, dieceza de Brescia a fost sub patronajul special al conducătorilor italieni timp de mai bine de o sută de ani . Primul dintre acești monarhi a fost regele lombard Desiderius , care a urcat pe tron ​​în 756 . El și soția sa Ansa , originari din Brescia, precum și membri ai familiei lor, au dat mai multe hârtii de donații bisericilor și mănăstirilor din orașul natal [5] [6] [7] [8] . Așadar, în 753, din porunca lui Desiderius, a fost construită Biserica Sfântului Mântuitor [9] , în 763 a intrat în parte din mănăstirea , cu hramul Sf. Iulia din Corsica [10] . În 756 sau 758, regele lombarzilor a dăruit acestei mănăstiri o parte din moaștele Sofiei și fiicelor ei , care fuseseră anterior la Roma sub îngrijirea papilor [11] . Numărul unor astfel de donații a crescut în special din 759 [5] [6] [7] .

Episcopul Benedict este unul dintre puținii șefi ai diecezei Brescia din secolele V-VIII, menționate în sursele istorice contemporane . Semnătura sa se află sub actul dat în 761 de Desiderius și Ansus bisericii Sfântului Mântuitor [3] [12] .

Se crede că Benedict a murit la scurt timp după semnarea acestui document. În cartea de pomenire de la mănăstirea Sf. Iulia s-a păstrat o înregistrare a morții episcopului. Cu acordul lui Desiderius, Ansoald a devenit noul episcop de Brescia , în cronica notarului Rodolfo numit o rudă apropiată a regelui lombarzilor [1] [2] [3] [4] [13] [14] .

Note

1. ↑ 1 2 Cappelletti G. Le chiese d'Italia della loro origine sino ai nostri giorni . - Venezia: Giuseppe Antonelli, 1856. - Vol. XI. — p. 568.
2. ↑ 1 2 Gams PB Series episcoporum ecclesiæ catholicæ . - Ratisbonæ: Typis et sumtibus Georgii Josephi Manz, 1873. - P. 779.
3. ↑ 1 2 3 Caponi AM Nota sui vescovi bresciani dalle origini al 1075: serie e osservazioni  // Brixia Sacra. - Brescia, 1985. - Vol. XX, nr. 5-6 . — P. 171.
4. ↑ 1 2 Cronotassi dei vescovi di Brescia  (italiană)  (link inaccesibil) . Diocesi di Brescia. Preluat la 13 mai 2019. Arhivat din original la 13 mai 2019.
5. ↑ 1 2 Hebling H. Ansa  // Dizionario Biografico degli Italiani . - Roma: Istituto dell'Enciclopedia Italiana , 1961. - Vol. 3. - P. 360-361.
6. ↑ 1 2 Fappani A. Ansa, regina dei Longobardi  // Enciclopedia Bresciana . - Brescia: La Voce del Popolo, 1978. - Vol. I. - P. 30.
7. ↑ 1 2 Delogu P. Desiderio  // Dizionario Biografico degli Italiani. - Roma: Istituto dell'Enciclopedia Italiana, 1991. - Vol. 39. - P. 373-381.
8. ↑ Vocino G. Santi e luoghi santi al servizio della politica carolingia (774-877): Vitae e Passiones del regno italico nel contesto europeo . — Venezia: Università Ca' Foscari Venezia, 2010. — P. 62.
9. ↑ Oretskaya I. A. Italia. Arta plastică a Italiei. VI - ser. secolul al VIII-lea  // Enciclopedia Ortodoxă . - M. , 2012. - T. XXVIII: " Muzeul de Istorie  - Yekuno Amlak ". - S. 225-312. — 752 p. - 39.000 de exemplare.  - ISBN 978-5-89572-025-7 .
10. ↑ Julia  // Enciclopedia Ortodoxă . - M. , 2012. - T. XXVIII: " Muzeul de Istorie  - Yekuno Amlak ". - S. 566-567. — 752 p. - 39.000 de exemplare.  - ISBN 978-5-89572-025-7 .
11. ↑ Credința. Speranța, iubirea și Sofia  // Enciclopedia Ortodoxă . - M. , 2004. - T. VII: „ Eparhia Varșovia  – Toleranță ”. - S. 702-704. — 752 p. - 39.000 de exemplare.  - ISBN 5-89572-010-2 .
12. ↑ Fappani A. Benedetto  // Enciclopedia Bresciana. - Brescia: La Voce del Popolo, 1978. - Vol. I. - P. 135.
13. ↑ Fappani A. Ansoaldo  // Enciclopedia Bresciana. - Brescia: La Voce del Popolo, 1978. - Vol. I. - P. 30.
14. ↑ Fappani A. Historiola di Rodolfo Notario  // Enciclopedia Bresciana. - Brescia: La Voce del Popolo, 1985. - Vol. VI. — P. 169.