Warszawianka 1831 ( poloneză Warszawianka 1831 roku , franceză La Varsovienne ) este un cântec patriotic polonez; unul dintre cele mai populare imnuri patriotice, simbolul muzical al Revoltei din noiembrie 1830 .
Textul este o traducere a poemului francez La Varsovienne , care a fost scris în februarie 1831 , sub influența revoltei de la Varșovia, de poetul și dramaturgul parizian Casimir Delavigne . Poezia a fost scrisă, și chiar intitulată, în imitarea lui Marsilia ( La Marseillaise , literalmente „cetățeanul Marsiliei”; comparați mai ales refrenul: „La arme, cetățeni!” - „Polezii, cu ostilitate!”). O lună mai târziu, un pliant cu textul a venit la Varșovia, unde poemul a fost imediat tradus (la sfârșitul lunii martie) de poetul și istoricul Karol Sienkiewicz (unchiul lui Henryk Sienkiewicz ), care l-a publicat în revista Varșovia Polak Sumienny. Imediat după aceea, a fost pusă pe muzică de celebrul compozitor de operă, director și dirijor al Operei din Varșovia Karol Kurpiński , iar la 5 aprilie 1831, cântecul a fost interpretat pentru prima dată public în timpul unui spectacol de operă la Teatrul Poporului. Publicul a salutat-o cu entuziasm. În următoarele decenii, cântecul a fost unul dintre principalele simboluri ale mișcării naționale poloneze. În 1918-1927, înainte de aprobarea oficială a „Mazurca lui Dąbrowski” ca imn al Poloniei , „Warsawianka” a fost unul dintre cei 5 candidați pentru rolul imnului național. În perioada interbelică, primele batai ale cântecului au servit drept indicativ al programului II al Radioului Polonez. Una dintre cele mai populare cântece ale Revoltei de la Varșovia din 1944 .
Numele „Varshavyanka din 1831” a fost primit la începutul secolului al XX-lea pentru a-l deosebi de un nou cântec cu același nume, cunoscut și în rusă ca „ Varshavyanka din 1905 ”.
Prima strofă a poeziei lui Delavigne (urmată de primul vers al cântecului) subliniază legătura dintre răscoala cu Revoluția din iulie din Franța; astfel, revolta națională este văzută ca parte a unei lupte paneuropene pentru libertate. În textul lui Delavigne, acest lucru este exprimat după cum urmează: „Am văzut zborul vulturului nostru alb, privind curcubeul Franței, la soarele lui iulie, al cărui răsărit a fost atât de frumos.” „Curcubeul” se referă la steagul tricolor francez, care era încă perceput atunci ca un simbol al revoluției. Ulterior, imaginile „curcubeului francilor” și „soarelui lunii iulie” au devenit de neînțeles și au fost înlocuite în moduri diferite. (Cf. și sfârșitul versetului 7, unde se spune că și prin moartea ei, Polonia răzvrătită poate salva libertatea Europei de intervenția rusă).
Al doilea vers conține o mențiune despre trecerea armatei ruse prin Balcani (1829) în timpul războiului ruso-turc recent încheiat. Comandantul acestei campanii, contele Dibich-Zabalkansky , a condus pacificarea Poloniei. Al patrulea vers acuză guvernul țarist de ipocrizie (în textul original al lui Delavigne: „un dușman care vorbește de milă”) și amintește de masacrul comis de soldații lui Suvorov în timpul cuceririi Pragai în Polonia (1794). Al șaselea vers conține un apel către Franța să intervină și să sprijine Polonia cu forțe militare (aproximativ la fel, dar din poziție opusă, cf. celebrul poem al lui Pușkin „ Către calomniatorii Rusiei ”). Deoarece relevanța sa s-a pierdut rapid, a fost adesea omisă.
| Text de Delavigne | Varianta poloneza | Traducerea rusă a versiunii poloneze | |
|---|---|---|---|
| Il s'est levé, voici le jour sanglant; | Oto dziś dzień krwi i chwały, | Astăzi este ziua sângelui și a gloriei, | |
| Qu'il soit pour nous le jour de delivrance! | Oby dniem wskrzeszenia był! | Fie ca să fie ziua învierii! | |
| Dans son essor, voyez notre aigle blanc | W tęczę Frankow Orzel Bialy | Eagle White, pe curcubeul francilor | |
| Les yeux fixés sur l'arc-en-ciel de France | Patrząc, lot swój w niebo wzbił. | Privind, și-a ridicat zborul spre cer. | |
| Au soleil de juillet, dont l'éclat fut si beau, | Slońcem lipca podniecany | Inspirat de soarele lunii iulie | |
| Il a repris son vol, il fend les airs, il crie: | Woła do nas z Gornych stron: | Ne cheamă din munți: | |
| „Pour ma nobil patrie, | „Powstań, Polonia, skrusz kajdany, | „Ridică-te, Polonia, rupe cătușele, | |
| Liberte, ton soleil sau la nuit du tombeau!“ | Dzis twój tryumf albo zgon! „ | Astăzi este triumful sau moartea ta”. | |
| Poloneză, à la baionette! | Hej, cine Polak, na bagnety! | Hei! cine e polonez, cu ostilitate! | |
| C'est le cri par nous adoptat; | Żyj, swobodo, Polsko, żyj! | Trăiește, libertate, Polonia, trăiește! | |
| Qu'en roulant le tambour repète: | Takim hasłem cnej subniety | Cu acest motto al motivelor nobile | |
| A la baioneta! | Trąbo nasza wrogom grzmij! | Pipa noastră, tunet pentru dușmani! | |
| Vive la libertate! | Trąbo nasza wrogom grzmij! | Pipa noastră, tunet pentru dușmani! | |
| Guerre! Un cheval, cosaques des deserts! | Na koń, woła Kozak mściwy, | „Pe cai!” – poruncește răzbunătorul cazac, – | |
| Sabrons, dit-il, la Pologne rebelle: | Karać bunty polskich putregai, | „Vom pedepsi oamenii răzvrătiți, | |
| Point de balkans, ses champs nous sont ouverts; | Bez Bałkanow są ich niwy, | Balcanii sunt lipsiți de câmpurile lor, | |
| C'estle galop qu'il faut passer sur elle. | Wszystko jeden zgniecie lot. | Îi vom zdrobi pe polonezi într-o clipă”. | |
| Oprește-te! n'avancez pas! Ses balkans sont nos corps; | Stoj! Za Balkan pierś ta stanie, | Stop! În loc de Balcani, acest cufăr se va ridica: | |
| La terre où nous marcheons ne porte que des braves, | Car wasz marzy płonny łup, | Regele tău visează în zadar la pradă, | |
| rejette les esclaves | Z wrogow naszych nie zostanie, | Nimic nu va mai rămâne din dușmanii noștri | |
| Et de ses ennemis ne garde que les morts | Na tej ziemi, chyba trup. | Pe acest pământ, cu excepția cadavrelor. | |
| Poloneză, à la baionette! | Hej, cine Polak, na bagnety! | Hei! cine e polonez, cu ostilitate! | |
| Pour toi, Pologne, ils combattront, tes fils, | Droga Polska, dzieci Twoje, | Dragă Polonia! copiii voștri | |
| Plus fortunes qu'au temps où la victoire | Dziś szczęśliwszych doszły chwil, | Astăzi s-a ajuns la momente de fericire | |
| Mêlait leurs cendres aux sables de Memphis | Od tych sławnych, gdy ich boje, | decât cei când luptele lor glorioase | |
| Où le Kremlin s'écroula sous leur gloire: | Kremlinul Wieńczył, Tybr i Nil. | Kremlinul , Tibrul și Nilul au fost încoronați . | |
| Des Alpes au Thabor, de l'Ebre au Pont-Euxin, | Lat dwadzieścia nasze męże, | Douăzeci de ani de eroii noștri | |
| Ils sont tombés, vingt ans, sur la rive étrangère. | Los po obcych ziemiach siał, | Stâncă semănată pe pământuri străine, | |
| Cette fois, ô ma mere! | Dziś, o Matko, care polęże, | Astăzi, Maică, care te vei culca, | |
| Ceux qui mourront pour toi, dormiront sur ton sein. | Na Twem łonie będzie spał. | Va dormi în poală. | |
| Poloneză, à la baionette! | Hej, cine Polak, na bagnety! | Hei, cine e polonez, cu ostilitate! | |
| Viens Kosciusko, que ton bras frappe au coeur | Wstań Kościuszko! Ugodź serca, | Ridică-te, Kosciuszko , lovește inimile, | |
| Cet ennemi qui parle de clémence; | Co z litością mamić śmią, | Care îndrăznesc să înşele cu milă . | |
| En avait-il quand son saber vainqueur | Znałże litość ów morderca, | Oare ucigașul știa despre milă , | |
| Nu Praga într-un masacre imens? | Ktory Pragę zalał krwią? | Cine a umplut Praga cu sânge ? | |
| Tout son sang va payer le sang qu'il prodigua, | Niechaj krew tę krwią dziś spłaci, | Lasă-l să plătească acum sângele acela cu sânge, | |
| cette terre en a soif, qu'elle en soit arrosée; | Niech nią zrosi grunt, zły gość, | Lăsați oaspetele rău să ude pământul cu el. | |
| Faisons, sous sa rosee, | Laur męczeński naszej braci | Lavra mucenicească a fraţilor noştri | |
| Reverdir le laurier des martyrs de Praga. | Bujniej będzie po niej rość. | Va deveni mai magnific pe el. | |
| Poloneză, à la baionette! | Hej, cine Polak, na bagnety! | Hei! cine e polonez, cu ostilitate! | |
| Allons, guerrieri, un efort general! | Tocz Polaku bój zacięty, | Plumb, polone, lupta a început, | |
| nous les vaincrons; nos femmes les defient. | Ulec Musi dumny car, | Regele arogant trebuie să piardă, | |
| O mon pay, montre au géant du nord | Pokaż jemu pierścień święty, | Arată-i inelul sfânt | |
| Le saint anneau qu'elles te sacrifient. | Nieulęklych Polek dar, | Darul neînfricatilor polonezi; | |
| Que par notre victoire il soit ensanglanté; | Niech la godło ślubów drogich, | Fie ca acest semn al jurămintelor dragi | |
| Marche, et fais triompher au millieu des batailles | Wrogom naszym wrozy grob, | Sicriul îi cheamă pe dușmanii noștri, | |
| l'anneau des fiancailles, | Niech krwią zlane w bojach srogich, | Să, ud în sânge în lupte grele, | |
| Qui t'unit pour toujours cu la libertate. | Nasz z wolnością świadczy ślub. | Ne va cimenta alianța cu libertatea. | |
| Poloneză, à la baionette! | Hej, cine Polak, na bagnety! | Hei, cine e polonez, cu ostilitate! | |
| Un nous, Francais! Les balles d'Iena | O, Francozi! Czyz bez ceny | O, francez! Sau nu apreciezi | |
| Sur ma poitrine ont inscrit mes services; | Rany nasze dla a fost są? | Rănile noastre pentru tine? | |
| A Marengo, le fer la sillonna; | Spod Marengo Wagram Jeny | Sub Marengo , Wagram , Jena | |
| De Champ-Aubert comptez les cicatrices. | Drezna, Lipska, Waterloo | Dresda , Leipzig , Waterloo ? | |
| Vaincre et mourir ensemble autrefois fut si doux! | Świat a fost zdradzał, dotrwali-ul meu, | Lumina te-a trădat, am supraviețuit: | |
| Nous étions sous Paris… Pour de vieux frères d'armes | Śmierć czy tryumf, my gdzie wy! | Moarte sau triumf - unde ești tu, acolo suntem noi. | |
| N'aurez-vous que des larmes? | Bracia, my wam krew dawali. | Fratilor! Ți-am dat sânge | |
| Frères, s'était du sang que nous versions pour vous! | Dziś wy dla nas nic - prócz łzy. | Astăzi nu ne spui decât lacrimi? | |
| Poloneză, à la baionette! | Hej, cine Polak, na bagnety! | Hei, cine e polonez, cu ostilitate! | |
| O vous, du moins, dont le sang glorieux | Wy przynajmniej coście legi, | Măcar tu care te-ai culcat | |
| S'est, dans l'exil, repandu comme l'onde, | W obcych krajach za kraj swój, | În țări străine pentru pământul tău, | |
| Pour nous bénir, mânes victorieux, | Bracia nasi z grobow zbiegli, | Frații noștri, au înviat din mormintele lor, | |
| Relevez vous de tous les points du monde! | Błogosławcie bratni bój. | Binecuvântează frații să lupte! | |
| Qu'il soit vainqueur, ce peuple; martir, | Lub zwyciężym - lub gotowi, | Ori câștigăm, ori suntem pregătiți | |
| Sous le bras du géant, qu'en mourant il retarde, | Z trupow naszych tamę wznieść, | Construiește o barieră din cadavrele noastre | |
| Qu'il tombe à l'avant-garde, | De krok spóźnić olbrzymowi, | Pentru a încetini uriașul, | |
| Pour couvrir de son corps la libertate de tous. | Co chce światu pęta nieść. | Care vrea să ducă lanțurile lumii. | |
| Poloneză, à la baionette! | Hej, cine Polak, na bagnety! | Hei! cine e polonez, cu ostilitate! | |
| Sonnez, claroni! Polonez, o tonă a sunat! | Grzmijcie bębny, ryczcie dziala, | Tunete, tobe, vuiet, arme, | |
| Suis sous le feu ton aigle qui s'élance. | Daley! dzieci w gęsty szyk, | Haideti! copii, raliați sistemul; | |
| La libertate bat la charge en courant, | Wiedzie hufce wolność, chwała, | Regimentele conduc Libertatea, Gloria, | |
| Et la victoire est au bout de ta lance. | Tryumf blyska w ostrzu pik. | Triumful strălucește pe vârfurile piscurilor. | |
| Victoire à l'étendard que l'exil ombragea | Leć nasz orle, wgornym pędzie, | Zboară, vulturul nostru, în zbor înalt, | |
| Des lauriers d'Austerlitz, des palmes d'Idumée! | Sławie, Polsce, światu służ! | Slavă, Polonia, slujește lumina! | |
| Pologne bien-amee, | Cine przezyje wolnym będzie, | Cine va supraviețui va fi liber, | |
| Qui vivra sera libre, et qui meurt l'est deja! | Cine umiera, wolny juz! | Cine moare este deja liber. | |
| Poloneză, à la baionette! | Hej, cine Polak, na bagnety! | Hei! cine e polonez, cu ostilitate! | |
| C'est le cri par nous adoptat; | Żyj, swobodo, Polsko, żyj! | Trăiește, libertate, Polonia, trăiește! | |
| Qu'en roulant le tambour repète: | Takim hasłem cnej subniety | Cu acest motto al motivelor nobile | |
| A la baioneta! | Trąbo nasza wrogom grzmij! | Pipa noastră, tunet pentru dușmani! | |
| Vive la libertate! | Trąbo nasza wrogom grzmij! | Pipa noastră, tunet pentru dușmani! |