| limba vlah romani | |
|---|---|
| nume de sine | romani |
| Țări | Albania , Argentina , Bosnia şi Herţegovina , Brazilia , Bulgaria , Regatul Unit , Germania , Grecia , Spania , Italia , Canada , Columbia , Macedonia , Mexic , Moldova , Olanda , Norvegia , Polonia , Portugalia , Rusia , Slovacia , România , Slovenia Ucraina ,Franța , Chile , Suedia |
| Numărul total de difuzoare |
242.000 (România, 2002) 540.780 (toate țările) |
| Clasificare | |
| limbi indo-europene limbi indo-iraniene limbi indo-ariane Zona centrala limba ţigănească limba vlah romani | |
| Scris | chirilic , latin |
| Codurile de limbă | |
| ISO 639-1 | — |
| ISO 639-2 | — |
| ISO 639-3 | rmy |
| Etnolog | rmy |
| ELCat | 5346 |
| IETF | rmy |
| Glottolog | vlax1238 |
Dialectele grupului vlahi ( dunărenă, țigană, kalderaș, rom, romanes, romanes, tsigane, tsingani, tsigene, vlax, „zigenare” (pej.) ) sunt o grupă care unește dialectele țigănești care s-au format pe teritoriul în care se află limba română. este distribuit .
Dialectele vlahe sunt împărțite în „Vlah vechi” și „Novovlash” sau pur și simplu „Vlah”. Dialectele „Vlashian vechi” sunt dialecte ai căror vorbitori au părăsit teritoriile de limbă română din motive economice, politice și de altă natură în secolele XVI-XVII.
Include următoarele dialecte:
| grup | Dialect | teren |
|---|---|---|
| Vlahia de Sud | Vlashsky | Bulgaria, Regatul Unit, Germania, Grecia, Italia, Columbia, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Franța, Suedia |
| Român sedentar | România | |
| trac trac Kalajdzi | Bulgaria | |
| bulgar sedentar | Bulgaria | |
| Vlah de Sud | Albania, Bosnia și Herțegovina | |
| Albanezul de Nord | Albania | |
| Kalburdzhian Kalburdžu | Bulgaria | |
| Barbar | Grecia | |
| Grecuria Greco | Grecia | |
| Prekmursky | Slovenia | |
| Vlah central | Vlah central | Rusia |
| Vlah de Nord | Lovarsky Lovariko | Regatul Unit, Germania, Grecia, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Slovacia, Franța, Suedia |
| Gurbet-Rabeshte Gurbet-Rabeste | Serbia | |
| Prizren | Serbia | |
| Gurbetsky | Serbia, Suedia | |
| Arlyan | Suedia | |
| Machvanian (sârbo-bosniac) Machvanmcko | Suedia | |
| sinteză | Suedia | |
| Fierul Kelderari , Kelderashícko | Bosnia și Herțegovina, Marea Britanie, Germania, Italia, Portugalia, Rusia, Franța, Suedia | |
| Chekesh | Rusia, dialect românesc al Serbiei | |
| Ucrainean-Vlash | Ucrainean de Nord | Ucraina |
| ucrainean-moldovenesc | Moldova, Ucraina | |
| Chișinău _ | Moldova, Rusia, Ucraina | |
| Rakarengsky | Moldova | |
| Rishra Ursari | Ucraina (în principal în Donbass), Rusia, Moldova, România | |
| Vlashian Bisa de Est | ||
| Ghagar | ||
| Zagundziyskiy | ||
| Plașunsky | ||
| Churarícko , Făcătorii de site |
Tabelul de mai jos prezintă cele mai comune grafeme. Fonemele sunt folosite oarecum arbitrar și nu pe o bază specifică în niciunul dintre dialectele curente din tabel (de exemplu, un fonem scris ca /dʒ/ poate fi afișat ca /ʒ/, /ʐ/ sau /ɟ/, în funcție de dialectul):
| grafem | Fonem | Exemplu |
|---|---|---|
| A a | /A/ | akana acum |
| Bb | /b/ | barvalo bogat |
| c c | /ts/ | cerc el trage |
| Č č | /tʃ/ | adevarat _ |
| Čh čh | /tʃʰ/ | băiat Chavo |
| D d | /d/ | râul dorjav |
| Dž dž | /dʒ/ | câine _ |
| e e | /e/ | iertare _ |
| F f | /f/ | orașul foros |
| G g | /ɡ/ | gadže ne-țigani |
| h h | /h/ | armăsar harmasari |
| eu i | /i/ | ičarel el zdrobește |
| Jj | /j/ | jag fire |
| K k | /k/ | kaj de unde, de unde, de unde |
| Kh kh | /kʰ/ | însorit _ |
| ll | /l/ | laso bun |
| M m | /m/ | manus man |
| N n | /n/ | nume de navigație , titlu |
| O o | /o/ | oxto opt |
| pp | /p/ | pekel el coace |
| Ph ph | /pʰ/ | măr phabaj |
| R r | /r/ | fată rakli |
| S s | /s/ | aur sunakaj |
| Š š | /ʃ/ | šukar dulce/bun/bine |
| T t | /t/ | cupa taxtaj |
| al-lea | /tʰ/ | ei insula |
| U u | /u/ | uš buza |
| Vv | /ʋ/ | voro cusin |
| X x | /X/ | xarano wise |
| Z Z | /z/ | verde verde |
| Z Z | /ʒ/ | joi _ |