Gal (sat)

Versiunea actuală a paginii nu a fost încă examinată de colaboratori experimentați și poate diferi semnificativ de versiunea revizuită pe 4 noiembrie 2020; verificările necesită 7 modificări .
Sat
Fată
azeri Hal
39°16′29″ s. SH. 46°40′34″ E e.
Țară  Azerbaidjan
Zonă Gubadli
Istorie și geografie
Fus orar UTC+4:00
 Fișiere media la Wikimedia Commons

Gal ( azerbaidjan Hal ) este un sat din regiunea Gubadli din Azerbaidjan. [unu]

Istorie

Conform „Codului de date statistice privind populația teritoriului transcaucazian, extras din listele de familie din 1886”, în satul Gal al omonimului raion rural al raionului Zangezur din provincia Elizavetpol erau 82 de fumuri . și 392 de azeri (în sursă - „tătari”) de religie șiită , dintre care 40 de persoane erau beks , șapte aparțineau clerului, iar restul erau țăranii proprietarului [2] .

Ca urmare a războiului din Karabakh din 1993, satul a intrat sub controlul forțelor armate armene. În timpul celui de- al Doilea Război din Karabakh de 44 de zile (27 septembrie - 10 noiembrie 2020), satul a fost eliberat de ocupația armeană pe termen lung de către Forțele Armate ale Republicii Azerbaidjan.

Toponimie

În literatură, numele satului se găsește și în variante precum Kol, Gyal, Hal. Numele satului provine de la cuvântul azerbaigian Gyal, care înseamnă „taraba de piatră pentru oi” [3] .

Geografie și climă

Satul Gal este situat pe malul Bazarchay , la 11 km sud-est de centrul raionului .

Economie

Locuitorii satului se ocupau cu cultivarea tutunului , sericultură , creșterea animalelor și semănatul de cereale.

Literatură

Note

  1. Azərbaycan Respublikasının Dövlət Statistici Komitəsi. İnzibati ərazi bölgüsü təsnifatı  (Azerb.) . stat.gov.az (2019). Preluat la 16 aprilie 2020. Arhivat din original la 16 aprilie 2020.
  2. Rezumat al datelor statistice despre populația Teritoriului Transcaucazian, extras din listele de familie din 1886 . — Tf. , 1893. - S. 250. - 487 p.
  3. Azərbaycan Toponimlərinin Ensiklopedik Lüğəti. Azərbaycan Milli Elmlər Akademiyası. Nəsimi adına Dilcilik İnstitutu. Şərq-qərb Bakı-2007. səh.427