stare istorică | |
Gujo | |
---|---|
1600 - 1871 |
Principatul Gujo ( Jap. 上上藩 Gujo-han ) este un principat feudal ( han ) din Japonia în perioada Edo (1600-1871 ) , în nordul provinciei Mino și în sudul provinciei Echizen de pe insula Honshu ( actuala Prefectura Gifu ).
Sediul principal: Castelul Gujo Hachiman (acum Orașul Gujo , Prefectura Gifu ). Din acest motiv, principatul a fost numit și Hachiman Khan (八幡藩) [1] .
În timpul perioadei Sengoku , zona din jurul Gujō a fost controlată de clanul Endō , care și-a jurat loialitate lui Oda Nobunaga și apoi lui Toyotomi Hideyoshi . Sub Toyotomi Hideyoshi, clanul Endō a devenit slujitorii clanului Inaba . Cu toate acestea, după bătălia de la Sekigahara din 1600, clanul Inaba a fost transferat pe domeniul lui Usuki din provincia Bungo , iar clanul Endo a fost restaurat pe fostele lor teritorii, devenind daimyo al lui Gujo Khan între 1600 și 1693 (venitul principatului). - 27.000 koku ). Endo Tsunetomo, al 3-lea daimyō al lui Gujō Khan, a redus domeniul la 24.000 de koku prin alocarea a două apanaje de 2.000 de koku și 1.000 de koku celor doi dintre frații săi mai mici, dar a reușit să-și ridice statutul oficial la nivelul de „kashtelyan”. Succesorul său, Endō Tsuneharu, s-a confruntat cu provocările rebeliunilor țărănești, iar succesorul său, Endō Tsunehisa, era minor și a murit otrăvit la scurt timp după ce a preluat mandatul. Cu toate acestea, clanul Endo a reușit să supraviețuiască, în 1693 au fost transferați în principatul Mikami-han (10.000 koku) din provincia Shimotsuke , unde au locuit până la Restaurarea Meiji.
Clanul Endo a fost înlocuit de clanul Inoue din Kasama Khan din provincia Hitachi între 1692-1697 ( kokudaka - 50.000 koku) [1] .
În 1697, clanul Inoue a fost mutat în Kameyama-hana din provincia Tamba și a fost înlocuit de clanul Kanamori din Kamiyama -hana din provincia Mutsu în 1697-1758 ( kokudaka - 38.000 koku) [1] . Clanul Kanamori s-a confruntat cu o revoltă țărănească de 4 ani din 1754 , pe care nu au reușit să o înăbușe, dar au fost înlăturați din funcție de shogunatul Tokugawa.
În 1758, shogunatul Tokugawa l-a transferat pe Gujo-han clanului Aoyama, care a condus anterior în Miyazu-han din provincia Tango ( kokudaka - 48.000 koku). Clanul Aoyama a condus în domeniul lui Gujo până la Restaurarea Meiji [1] . În timpul războiului Boshin , domeniul și-a furnizat forțele militare Alianței Sachō , deși mulți dintre samuraii săi au dezertat în shogunatul Tokugawa.
În 1871, după desființarea sistemului han, domeniul Gujo a devenit parte a Prefecturii Gifu [1] .
Nume | Ani de guvernare | Titlu | gradul de curte | Kokudaka | ||
---|---|---|---|---|---|---|
Rod Endo ( fudai-daimyo ) 1600-1693 | ||||||
unu | Endo Yoshitaka ( japoneză: 遠藤慶隆) | 1600-1632 | Tajima-no-kami (但馬守) | Juniori rangul 5, clasa juniori (従五位下) | 27.000 koku | |
2 | Endo Yoshitoshi (遠藤 慶利) | 1632-1646 | Tajima-no-kami (但馬守) | Junior rang 5, rang junior (従五位下) | 27.000 koku | |
3 | Endo Tsunetomo (遠藤 常友) | 1646-1676 | Bizen no kami (備前守) | Juniori rangul 5, clasa juniori (従五位下) | 27.000 -> 24.000 koku | |
patru | Endō Tsuneharu (遠藤 常春) | 1676-1689 | Emon no suke (右衛門佐) | Juniori rangul 5, clasa juniori (従五位下) | 24.000 koku | |
5 | Endo Tsunehisa (遠藤 常久) | 1689-1693 | Nu | Nu | 24.000 koku | |
Clanul Inoue ( fudai-daimyō ) 1693-1697 | ||||||
unu | Inoue Masato ( japoneză: 井上正任) | 1692-1693 | Nakatsukasa Taifu (中務大輔) | Juniori rangul 5, clasa juniori (従五位下) | 50.000 de koku | |
2 | Inoue Masamine ( japoneză: 井上正岑) | 1693-1697 | Kawachi-no-kami (河内守);Jiju (侍従) | Juniori rangul 4, clasa juniori (従四位下) | 50.000 de koku | |
Familia Kanamori ( tozama ) 1697-1758 | ||||||
unu | Kanamori Yoritoki (金森 頼時) | 1697-1736 | Izumo-no-kami (出雲守) | Juniori rangul 5, clasa juniori (従五位下) | 38.000 koku | |
2 | Kanamoi Yorikane (金森 頼錦) ) | 1736-1758 | Hyobu no suke (兵部少輔) | Juniori rangul 4, clasa juniori (従四位下) | 38.000 koku | |
Familia Aoyama ( fudai-daimyō ) 1758-1871 | ||||||
unu | Aoyama Yoshimichi ( japoneză: 青山幸道) | 1758-1775 | Yamato-no-kami (大和守) | Juniori rangul 5, clasa juniori (従五位下) | 48.000 koku | |
2 | Aoyama Yoshisada (青山 幸完) | 1775-1808 | Daizen no suke (大膳亮) | Juniori rangul 5, clasa juniori (従五位下) | 48.000 koku | |
3 | Aoyama Yukitaka ( japoneză: 青山幸孝) | 1808-1815 | Okura shoyu (大蔵少輔) | Juniori rangul 5, clasa juniori (従五位下) | 48.000 koku | |
patru | Aoyama Yukihiro ( japoneză: 青山幸寛) | 1815-1832 | Daizen no suke (大膳亮) | Juniori rangul 5, clasa juniori (従五位下) | 48.000 koku | |
5 | Aoyama Yukinori ( japoneză: 青山幸礼) | 1832-1838 | Harima-no-kami (播磨守) | Juniori rangul 5, clasa juniori (従五位下) | 48.000 koku | |
6 | Aoyama Yukishige (青山 幸哉) | 1838-1863 | Okura shoyu (大蔵少輔) | Juniori rangul 5, clasa juniori (従五位下) | 48.000 koku | |
7 | Aoyama Yukiyoshi (青山 幸宜) | 1863-1871 | Daizen no suke (大膳亮) | Juniori rangul 5, clasa juniori (従五位下) | 48.000 koku |