Dan (oameni)

Dan (opțiuni de nume: dan (auto-numit dà̰), yakuba (auto-numit yàòbâ), gio (auto-numit gíò); franceză  yacouba , franceză  dan ; engleză  dan , engleză  gio , germană  Dan , germană  Gio ; alte nume: dyo , ngere , ge , gema ) sunt un popor care trăiește în Africa de Vest . Limba acestui popor (Dan) aparține familiei Niger-Kordofanian ( grupul Mande ).

Informații generale

Limba Dan este vorbită conform diferitelor surse de la 660 de mii la 1,2 milioane de oameni. Majoritatea locuiesc în Côte d'Ivoire . Yakuba trăiește compact în vestul Coastei de Fildeș - regiunea Montagne (departamentele Danane, Man și partea de vest a Biancum). Soții Gio trăiesc în nordul Liberiei ( județul Nimba ). Izolați de restul Dans, Dan Kla locuiește în regiunea Bafing (departamentele Uaninu și Tuba). Un număr mic de dans se găsesc în Guineea , lângă granița cu Coasta de Fildeș. Războaiele civile din Liberia ( 1989-2003 ) şi Côte d'Ivoire ( 2002-2007 ) au dus la migrarea în marile oraşe ale acestor ţări şi în Guineea .

Dan sunt legați din punct de vedere istoric de Mano și Guro și au fost de multă vreme în contact strâns cu popoarele Kpelle și Kru (Wobe, Gere ), iar din secolul al XVIII-lea și cu poporul Gyula . Uneori, oamenii care sunt apropiați ca limbă și cultură de tur sunt considerați a fi dan. Din a doua jumătate a secolului al XX-lea, danezii au început să accepte creștinismul (în principal protestantismul ) și, într-o măsură mai mică, islamul . În același timp, cei mai mulți dans rămân în continuare fideli credințelor strămoșilor lor ( animism , fetișism , culte ale măștilor, magie ).

Limba dată

Limba Dan face parte din subgrupul sudic al grupului estic al familiei Mande. Cele mai apropiate sunt mano și tura; Guu este dialectul de tranziție dintre Dan și Tura. Scriere bazată pe alfabetul latin. Ortografia lui gio se bazează pe Alfabetul Fonetic Internațional .

De fapt, limba Dan este o „macrolimbă”, așa că doar în Côte d'Ivoire există până la 40 de dialecte. Diferențele dintre dialecte sunt adesea atât de mari încât înțelegerea reciprocă între grupurile Dan distante geografic este dificilă sau chiar imposibilă. Există o formare a trei norme lingvistice: liberiană; Western Yakub, bazat pe dialectul Dan-Blo; yakub de est, bazat pe dialectul dan-gueta. La această listă, unii cercetători adaugă dialectul Dan-Kla. Acest lucru este facilitat de decizia luată în anii 1960 de a dezvolta două norme literare - occidentală, bazată pe dialectul dan-blo, și răsăriteană, bazată pe dialectul dan-gueta. Dialectele nordice nu au o normă literară. În Liberia se formează o normă literară locală.

Studiul limbii Dan a fost realizat în principal de misionari protestanți. Din păcate, această activitate a fost foarte îngreunată de războaiele civile din Liberia și Côte d'Ivoire. Margrit Bolli și Eva Flick, misionare care lucrează la Institutul Lingvistic de Vară (SIL), au adus o mare contribuție la studiul dialectelor Dan din Coasta de Fildeș. Din 2001, membrii Expediției Lingvistice Ruse au început să studieze dialectele ivoriane ale limbii Dan. În decembrie 2008, au fost publicate două dicționare ale danului ivorian, oriental și occidental, cu participarea lingviștilor din Sankt Petersburg V. F. Vydrin și A. V. Erman.

Scrierea

Dezvoltarea ortografiei dan a început la sfârșitul anilor 1960. În 1974, s-a aprobat ortografia pentru Western Dan, iar puțin mai târziu pentru Eastern Dan. Prima versiune a alfabetelor a folosit alfabetul latin standard fără caractere suplimentare, dar cu semne diacritice (de exemplu è pentru /ɛ/, ô pentru /ɔ/). Tonurile au fost indicate prin semne de punctuație conform următoarei scheme [1] :

În 1982, sistemul de desemnare a vocalelor în limbile Dan a fost schimbat (sistemul de desemnare a tonului a rămas același cu modificări minore), alfabetele au luat următoarea formă.

În 2014, a fost dezvoltată o nouă ortografie pentru danul de Est și din 2018 a fost introdusă (o nouă ortografie pentru danul de Vest este în curs de dezvoltare începând cu 2019).

Tonurile sunt indicate prin plasarea semnelor diacritice peste vocale sau consoane nazale: ton ultra-înalt - ̋, înalt - á, mediu - ā, joasă - à, ultra-jos - ȁ, mare-cădere - â. Folosirea digrafelor bh, dh, gb gw, kp, kw, precum și denumirea nazalizării prin adăugarea literei n după vocală, a fost păstrată conform regulilor de ortografie din 1982.

În Liberia, dialectul Gyo folosește propria sa versiune a alfabetului:

Tonurile sunt indicate prin semne diacritice.

Poziția Dan

Limba Dan nu are statut oficial în țările de reședință a acestui popor. Radioul și televiziunea națională din Coasta de Fildeș difuzează o emisiune săptămânală de 15 minute în limbile dan. Anterior, înainte de începerea războiului civil, radioul catolic „Eighteen Mountains Radio” din Man transmitea în limbile dan. La începutul anului 2005, un dan-blo și un dan-gueta lunar au început să apară în Abidjan . În plus, limbile dan sunt folosite în cultul protestant. Literatura creștină și textele folclorice sunt publicate în dan-blo și dan-gueta. În 2005, până acum singura operă de ficțiune în limba Dan, o colecție de nuvele multi-gen de Kese Monyan, „Evil is not answered with evil”, a fost publicată în dan-gueta.

Misionarii creștini, predominant protestanți, organizează cursuri de alfabetizare predate în limbile dan. Au fost pregătite manuale pentru dan-blo și dan-gueta, manuale pentru profesori. În 2001-2002, în Côte d'Ivoire, se pregăteau să introducă predarea în limbile dan la școală, dar aceste planuri au fost eliminate de izbucnirea războiului. Publicarea în 2008 a primelor dicționare ivorian Dan a fost un eveniment major. În ianuarie 2009, la Abidjan a avut loc o prezentare a dicționarelor, la care au participat politicieni de seamă ai țării.

Există foarte puține informații despre starea de lucruri din Liberia, din cauza multor ani de război civil din această țară.

Oameni Dan notabil

• Robert Gay  este al treilea președinte al Coastei de Fildeș .

Fapt interesant

Pe 10 mai 2007 la Abidjan a avut loc o prezentare a cărții lui Luami Ge Sosten „Dan din Côte d’Ivoire: cine ești, de unde ești?” . Teza principală a cărții este că oamenii din Dan sunt descendenți din biblic Dan ,  fiul patriarhului Iacov . Acest lucru, potrivit cercetătorului, este indicat de asemănarea unora dintre obiceiurile danezilor cu obiceiurile evreilor . De asemenea, potrivit autorului, al doilea nume al poporului vest-african - yakuba [6] indică originea tribului de la Iacov .

Note

1. ↑ 1 2 V. F. Vydrin. Expediția lingvistică rusă în Côte d'Ivoire și reformele ortografice în limbile Mande de Sud // Kunstkamera. - 2019. - Nr. 4 (6). - S. 107-121. - doi : 10.31250/2618-8619-2019-4(6)-107-121 .
2. ↑ Système alphabétique de la langue dan (yacouba) dialecte blowo . Data accesului: 13 decembrie 2016. Arhivat din original pe 4 februarie 2018. (nedefinit)
3. ↑ V. Vydrin. Dictionnaire dan-français (dan de l'Est): avec un esquisse de grammaire du dan de l'Est et un index français-dan . - St Petersbourg: Nestor-Istoria, 2008. - P. 10. - 368 p.
4. ↑ V. Vydrin, Gué Nestor. Syllabaire dan de l'Est Livre d'enseignants . - Abidjan - Man, 2020. - ISBN 978-2-8091-0147-8 .
5. ↑ Propunere de codificare a caracterelor latine și chirilice suplimentare . Preluat la 21 iulie 2020. Arhivat din original la 23 septembrie 2020. (nedefinit)
6. ↑ Côte d'Ivoire: Oamenii Dan pretind rădăcini biblice . Data accesului: 6 ianuarie 2010. Arhivat din original pe 4 martie 2016. (nedefinit)

Link -uri

• Harta distribuției limbii oferită Arhivată 4 decembrie 2008 la Wayback Machine
• Pagina lui Dan de pe site-ul Muzeului de Antropologie și Etnografie (Kunstkamera) al Academiei Ruse de Științe Arhiva copie din 8 aprilie 2012 la Wayback Machine
• Arta triburilor Dan-Gere Mirimanov V. B. Arta Africii tropicale

Surse

• Vydrin V. F. Limbajul este dat: Informații sociolingvistice Copie de arhivă din 26 aprilie 2016 la Wayback Machine
• Popov V. A.  Dan // Popoare și religii ale lumii / Cap. ed. V. A. Tishkov . M.: Marea Enciclopedie Rusă, 1999.

Dicționare și enciclopedii	Rusă mare Britannica (online)
În cataloagele bibliografice	BNF : 11938033c J9U : 987007565440005171 LCCN : sh85054292 SUDOC : 027310280