Substratul Dogoydel

Substratul pre-goidelic  - o limbă ipotetică sau un grup de limbi care a existat în Irlanda înainte de pătrunderea vorbitorilor limbilor celtice ( ramura goidelic ).

Ipoteza de origine preindo-europeană

Așezarea Irlandei , ca și cea mai mare parte a Europei, a avut loc odată cu debutul epocii Holocen, după dezghețarea calotei glaciare în jurul anului 9000 î.Hr. e. Se presupune că limbile indo-europene au intrat în Europa mult mai târziu, nu mai devreme de Calcolitic . Limba fostei populații a Irlandei a format substratul limbilor celtice sosite, acest substrat a rămas în unele dintre cuvintele, numele de locuri, numele personale și categoriile gramaticale ale noii limbi celtice insulare [1] .

Metode de cercetare

Nu au fost găsite inscripții în alte limbi de substrat presupuse decât pictish . În acest sens, principala metodologie de cercetare este de a compila un corpus de cuvinte în limbile goidelice, în primul rând irlandeză , care nu au înrudite evidente indo-europene , cu presupunerea că aceste cuvinte ar putea avea legătură cu vocabularul substratului. Această metodă de cercetare este încă la început; este complicat, în special, de faptul că cele mai vechi inscripții în irlandeză veche datează nu mai devreme de 400 d.Hr. e., adică după un mileniu sau doi (după date diferite) de la sosirea vorbitorilor acestor limbi în Insulele Britanice. În această perioadă lungă, în limbajele goidelice ar fi putut apărea numeroase neoplasme, în nici un fel legate de substrat. Un exemplu de acest gen de cercetare este lucrarea celtologului rus T. A. Mikhailova.

Presupuse împrumuturi

Gerard Mak-In raportează următorul vocabular cu substratul:

• substantive comune Bréife „ring”, Cufar, Cuifre/Cuipre „bunătate”, Fafall/Fubhal, Lufe „feminin”, Slife, Strophais „paie”;
• nume de locuri Bréifne, Crufait, Dún Gaifi, Faffand, Grafand, Grafrenn, Life/Mag Liphi, Máfat [2] .

Peter Schreiver atribuie substratului următorul vocabular: partán „crab”, Partraige (etnonim), (partaing > lat. parthicus), pattu „iepure”, petta „iepure”, pell „cal”, pít „porție de hrană”, pluc „masă (rotudă)”, prapp „rapid”, gliomac „homar”, faochán „melc de mal, littorina”, ciotóg „mâna stângă”, bradán „somon”, scadán „hering” [3] . În publicațiile ulterioare, el respinge critica lui Graham Isaac [4] .

Ranko Matasovich admite prezența cuvintelor non-indo-europene nu numai în goidelic, ci și în alte ramuri ale limbilor celtice; în opinia sa, vocabularul substratului nu era în contact cu limba irlandeză arhaică , ci mai degrabă cu proto-celtica [5] .

Exemple de cuvinte găsite nu numai în goidelic, ci și în alte ramuri ale limbilor celtice, fără cognate indo-europene evidente:

• irlandeză mijlocie ainder „tânără”, galeză medie anneir „junincă”, probabil și anderon galez (probabil înrudit cu andere bască „femeie, amantă”)
• Vechiul „vârf” irlandez benn , „vârful” ban din galeza medie, bennicus din galia (element de nume – posibil legat de proto- bascul *bendi , „munte” modern basc mendi )
• Old Irish Berr „scurt”, Middle Welsh byrr „scurt”, Gaulish Birrus (nume)
• „Corb” tărâțe irlandeze vechi , „corb” tărâțe din Țara Galilor medii , Brano- gaulish (element de nume)
• Middle Irish brocc „bursuc”, Middle Welsh broch „bursuc”, Gaulish Broco- (element de nume, împrumutat în engleză ca brock , „bursuc”)
• Carpat vechi irlandez „car (război)”, carpento- galez , Carbanto-
• Irlandeză veche eó „somon”, galeza medie ehawc „somon”, galică * esoks (împrumutat în latină ca esox , „știucă”)
• „piesă” cuit irlandeză veche , „lucru” peth din galeza medie, gală * pettia (împrumutat în latină ca petia și în franceză ca pièce )
• Vechiul irlandez molt „berbec castrat”, „berbec castrat” din Galezul mijlociu, „berbec castrat”, Gaulish Moltus (nume) și * multon- (împrumutat în franceză ca mouton )

Paul Tempan consideră baze toponimice preceltice tul „deal mic”, ros „pelerina; Munte; copac”, tor „stâncă înaltă abruptă”, având posibil corespondențe în limbile semitice [6] .

Vezi și

• Irlanda preistorica
• Cruitney
• Senchinolii
• Fir Bolg
• Triburi ale zeiței Danu
• Populația pre-celtică a Europei
• Waddell, John

Note

1. ↑ Stephen Oppenheimer , Originile britanicilor (2009).
2. ↑ Copie arhivată . Consultat la 23 noiembrie 2010. Arhivat din original pe 14 decembrie 2012. (nedefinit)
3. ↑ https://www.jstor.org/pss/30008378
4. ↑ https://www.jstor.org/pss/30007979
5. ↑ Matasovic, Ranko . Dicţionar etimologic de proto-celtic  (neopr.) . - Leiden: Brill, 2009. - ISBN 978-90-04-17336-1 .
6. ↑ Tempan P. Ros, tor și tul: supraviețuitori topografici din straturile pre-celtice?

Literatură

• Mikhailova T. A. Despre problema reconstrucției limbii pictice (observații preliminare). - În cartea: Probleme de studiu a relației îndepărtate a limbilor la începutul mileniului al treilea: Rapoarte și rezumate ale unei conferințe științifice. M., 2000.