Prietenia dintre o pisică și un șoarece

Prietenia dintre o pisică și un șoarece
limba germana  Katze und Maus în Gesellschaft
Autor frații grimm
Limba originală Deutsch
Data primei publicări 1812
Logo Wikisource Textul lucrării în Wikisource
 Fișiere media la Wikimedia Commons

„Prietenia unei pisici și a unui șoarece” ( germană:  Katze und Maus in Gesellschaft ) este un basm al fraților Grimm , care este o poveste despre înșelăciunea unei pisici în legătură cu un șoarece. Conform sistemului de clasificare a basmului Aarne-Thompson , acesta are numărul 15: „Furtul de petrol de la Partener” [1] .

Plot

Pisica și șoarecele lovesc o cunoștință. În același timp, pisica își mărturisește prietenia și marea dragoste, astfel că șoarecele este de acord să locuiască cu ea în aceeași casă și să conducă o gospodărie comună. Împreună decid să pregătească provizii pentru iarnă, ca să nu fie foame, pentru care își cumpără o oală plină cu grăsime și o ascund sub altarul bisericii, întrucât acest loc pare a fi cel mai de încredere. După ceva timp, pisica a vrut să guste grăsimea. Îl înșeală pe șoarece că se presupune că este invitată ca naș la botezul copilului vărului ei, iar ea însăși aleargă la biserică și linge filmul din oala cu grăsime. Aceeași poveste s-a mai repetat de două ori, până când vasul a fost complet gol. Pisica răspunde în mod constant la întrebările șoarecelui despre numele celui botezat: Cob, Seredochka, Last. Când a venit iarna, șoarecele și pisica s-au dus să-și ia proviziile. Șoarecele, văzând oala goală, bănuiește imediat pisica. Ca răspuns, pisica apucă și înghite șoarecele.

Origini și variații ale intrigii

Basmul apare în colecția de basme a fraților Grimm, începând cu prima ediție din 1812, cuprinsă tot într-un manuscris din 1810. Înregistrat, probabil de la Gretchen Wild. Notele notează și varianta hessiană a unui cocoș și a unei găini care găsesc o piatră prețioasă în bălegar și o folosesc pentru a cumpăra o oală mică de grăsime, din care găina ciugulește puțin câte puțin. Cocoșul omoară găina și o îngroapă, căiindu-se de fapta lui.

Într -o poveste norvegiană cu un complot similar, înregistrată de Peter Asbjornsen sub nr. 17, personajele principale sunt un urs și o vulpe, iar într-o poveste africană, un pui și o pisică.

Hansjörg Uther subliniază că detaliile se găsesc deja în adăugiri ulterioare la poemul „ Romantul vulpii ”. În genul fabulei, într-o perspectivă jucăușă și cu un final moale, o poveste asemănătoare despre un lup și o vulpe s-a răspândit de-a lungul secolelor XIX și XX. [2]

Note

  1. ↑ DL Ashliman , „ The Grimm Brothers’ Children’s and Household Tales Arhivat 14 mai 2011 la Wayback Machine ”
  2. ↑ Uther, Hans-Jörg: Handbuch zu den Kinder- und Hausmärchen der Brüder Grimm. Berlin 2008. S. 6-7. (de Gruyter; ISBN 978-3-11-019441-8 )

Link -uri