Alfabetul modern al catalanului se bazează pe alfabetul latin , cu câteva litere adăugate cu diacritice .
| scrisoare | titlu | pronunția IPA |
transcriere practica |
exemplu | traducere |
|---|---|---|---|---|---|
| A a + АА | A | /A/ | A | s a c [sak] m a [ ma ] |
geanta de mana |
| Bb | fi/fi alta | [b][b ] |
b c |
b reu [ bréu̯ ] sa b er [səβé] |
știi pe scurt |
| c c | ce | /k/ /s/ (înainte de e, i) |
la s |
c asa [kázə] c el [sɛɫ] |
casa cerului |
| Ç ç | ce trencada | /s/ | Cu | feli ç [fəlís] | fericit |
| D d | de | /d/ | d | d ona [dɔ́nə] | femeie |
| E e + Éé Èè | e | /ɛ/ , /e/ | uh, uh | pè l [pɛl], n e t [ nɛt] né t [ net ] |
păr, nepot curat |
| F f | efa | /f/ | f | f osc [fosk] | întuneric |
| G g | GE | /g/ /(d)ʑ/ (înainte de e, i) |
ms f |
g asa [gázə] g ent [(d)ʑen] |
oameni de tifon |
| h h | hac | ∅ | - | h aver [aβé] | avea |
| I i + Нн Пп | i | /i/ | și | r i c [r:ik] pa í s [pəís] pa ï sos [pəísus] |
tara bogata _ |
| Jj | jota | /ʑ/ | și | a j ut [əʑut] | Ajutor |
| K k [1] | ca | /k/ | la | k arate [ kəratə ] | karate |
| ll | ela | /l/ | l | pa l a [palə] | lopată |
| M m | ema | /m/ | m | m a m a [mámə] | mamă |
| N n | ena | /n/ | n | n e n [nɛn] | băiat |
| O o + Оу Тт | o | /ɔ/ , /o/ , /u/ , /w/ | o, y (în silabe neaccentuate) [2] | c ò lera [kɔ́lərə], o s [ɔs] ó s [os], conf e ti [kunfɛ́ti] |
holeră, os de urs , confetti |
| pp | pe | /p/ | P | piga [ píɣə ] | cârtiță |
| Q q | cu | /k/ | la | q uan [kwan] | când |
| R r | era | /ɾ/ , /r/ | R | ce r a [sɛ́rə] r iu [r:iu̯] |
râu de ceară |
| S s | essa | /s/ /z/ (între vocale) |
din s |
s ant [san] ca s a [kázə] |
casa sfanta |
| T t | te | /t/ | t | te [ tɛ ] | ceai |
| U u + Úú Üü | u | /u/ | la | s u c [suk] ú s [noi] seg ü ent [səɣwén] |
mai departe
folosiți suc |
| Vv | ve/ve baixa | [b][b ] |
b c |
v ida [bíđə] hi v ern [iβɛ́rn] |
viata de iarna |
| w w [1] | ve dublu | [b][b ] |
în cuvinte împrumutate: w hisky [wíski] |
whisky | |
| X x | ics / xix | /ɕ/ /kt͡s/, /gd͡z/ |
sh kts |
x op [ɕop] è x it [ɛ́gd͡zit] e x plicació [əkt͡splikəsió] |
umed explicația
succesului |
| da și [3] | i grega | un y [aŋ] | an | ||
| Z Z | zeta | /z/ | h | on ze [ ónzə ] | unsprezece |
Ortografia catalană folosește mai multe digrafe:
| digraf | pronunția IPA |
transcriere practica |
exemplu | traducere |
|---|---|---|---|---|
| cap | /k/ | la | la sfârșitul numelor de familie în ortografia lor tradițională Lla ch [ʎak] | |
| dv | /bb/ | dw/bb | a dv ertir [əbbəɾtí] | a avertiza |
| IG | /tɕ/ /itɕ/ |
h ich |
ro ig [r:ɔtɕ] m ig [mitɕ] |
jumătate roșie |
| ix | /ɕ/ | SH | pe ix [pɛɕ] | peşte |
| ll | /ʎ/ | eh | pa ll a [páʎə] | paie |
| l l ela geminada |
/ll/ | ll | i l l egal [ illəɣáɫ ] | ilegal |
| ng | /ŋ/ | ng | sa ng [saŋ] | sânge |
| ny | /ɲ/ | ny | a ny [aɲ] | an |
| rr | /r/ | pp | se rr a [sɛ́rrə] | a văzut |
| ss | /s/ | Cu | clasa e [ clasə ] | Clasă |
| tg | /dʑ/ | j | forma tg e [furmádʑə] | brânză |
| tj | /dʑ/ | j | lle tj sau [ʎəd͡ʑó] | urâţenie |
| tll | /ʎʎ/ | ll | ame tll er [əməʎʎé] | migdal _ |
| tm | /mm/ | mm | se tm ana [səmmanə] | o săptămână |
| ts | /ts/ | c, ts | po ts er [putse] to ts [tots] |
poate totul |
| tz | /d͡z/ | dz | do tz ena [dud͡zɛ́nə] | duzină |
| bl | /bbl/ (între vocale) | bl | po bl e [pɔ́bblə] | oameni |
| pl | /bbl/ (între vocale) | bl/pl | tri pl e [tɾíbblə] | triplu |
| gl | /ggl/ (între vocale) | cap | re gl e [r:egglə] | regulă |
| cl | /ggl/ (între vocale) | hl/cl | articol e [ əɾtígglə ] | articol |
| ccio | /ktsio/ | kcio | perfe cció [pərfəktsió] | îmbunătăţire |
| bs, ps | /pt͡s/ | hc/ps | o bs ervar [upt͡sərβá] | observa |
Nu se pronunta:
Într-o poziție neaccentuată, vocalele „a”, „e” se pronunță ca o „vocală neutră” (neutra vocală) [ə], sunetul mijlociu între „a” și „e”: casa [kázə] (casă), acasă [ɔ́mə] (persoană). O vocală neutră tinde spre eliziune înaintea altei vocale și înaintea „r”: quina hora és [kínɔɾés] (ce oră este), però [pɾɔ] (dar). Sunetul de percuție [a] este mai deschis decât sunetul rusesc corespunzător: gat [gat] (pisica). În poziția accentuată, vocala „e” poate da un sunet deschis [ɛ] și un sunet închis [e]: sec [sɛk] (uscat, subțire), cec [sek] (orb). Sunetul deschis [ɛ] este similar cu „e” din cuvântul „acest”, dar este mai aproape de [a] în deschidere. Dacă accentul este reflectat în literă, sunetul închis este indicat cu é, sunetul deschis prin è: după [dəsprés] (mai târziu), desprès [dəsprɛ́s] (separat). Paga [páɣə] (el plătește) - pagar [рəɣá] (a plăti), creixer [kréɕə] (a crește) - creixem [krəɕɛ́m] (creștem), plega [plɛ́ɣə] (se aplecă) - plegar [pləɣá] ( a se apleca) .
În poziție neaccentuată, vocalele „u”, „o” se pronunță ca [u]: propulsió [prupulsió] (tracțiune). În poziția accentuată, vocala „o” poate da un sunet deschis [ɔ] și un sunet închis [o]: porc [pɔrk] (porc), amor [əmór] (dragoste). Sunetul deschis [ɔ] este mai aproape de [a] în deschidere decât „o” rusesc: port [pɔrt] (port). Dacă stresul este reflectat în literă, sunetul închis este indicat prin ó, sunetul deschis prin ò: món [mon] (pace), psicòleg [sikɔ́lək] (psiholog). Conta [kóntə] (spune) - contar [kuntá] (spune), porto [pɔ́rtu] (port) - portar [purtá] (purta).
Catalana are un număr mare de diftongi descendenți cu semivocale [i̯] și [u̯]: ai̯, ei̯, ɛi̯, əi̯, oi̯, ɔi̯, ui̯, au̯, eu̯, ɛu̯, əu̯, ou̯u̯,ɛ, ou̯,iu̯, ou̯ aire [ái̯rə ] (aer), reina [r:éi̯nə] (regina), feina [fɛ́i̯nə] (muncă), meitat [məi̯tát] (mijloc), noi [nɔi̯] (băiat), avui [əβúi̯] (azi), llauna [ʎáu̯nə ] (staniu), Déu [déu] (zeu), beure [bɛ́u̯rə] (băutură), llautó [ʎəu̯tó] (alama), dinou [dinóu̯] (nouăsprezece), coure [kɔ́u̯rə] (cook), xii ɕíu̯lə] ( fluieră), duu [dúu̯] (conduce). Există și diftongi ascendenți (wa, wə, we, wɛ, wo, wɔ, wi), care se pronunță numai după [g] și [k]: guanya [gwáɲə] (câștigă), quan [kwan] (când) , guanyar [gwəɲá] (a câștiga), quaranta [kwərántə] (patruzeci), qüestió [kwəstió] (întrebare), ungüent [uɲgwén] (unguent), eqüestre [əkwɛ́strə] (ecvestru), aiguós [əjɣwós] (watery), quòrum [kwɔ́rum ] (cvorum), lingüístic [liɲgwístik] (lingvistic); în alte cazuri, combinația „u + vocală” se pronunță în două silabe: duent [du-én] (purtand). Diftongii crescători cu [j] apar numai la începutul unui cuvânt sau după o vocală: hiena [jéna] (hiena), joia [ʑɔ́jə] (bucurie). De obicei, combinația „i + vocală” se pronunță în două silabe: emoció [ə-mu-si-ó] (excitare), paciència [pə-si-ɛ́n-si-ə] (răbdare).
Opoziţia fonemelor stop /р/ : /b/, /t/ : /d/, /k/ : /g/ pe baza surdităţii/vocirii apare în poziţiile iniţiale şi intervocalice. În rezultatul absolut și înaintea consoanei fără voce, sunt prezentate doar [p], [t], [k] fără voce: destorb [dəstórp] (interferență), rapid [r:ápit] (rapid), amarg [əmárk] (amar). ), absent [ əpsén] (lipsă); înaintea unei consoane sonore se prezintă doar [b], [d], [g]: anècdota [ənɛ́gdutə] (glumă), aritmètica [əridmɛ́tikə] (aritmetică).
Opoziția sibilantelor /s/ : /z/, /ɕ/ : /ʑ/ în ceea ce privește surditatea/vocirea apare și la începutul unui cuvânt și în poziție intervocalică, dar este neutralizată în rezultatul absolut al cuvântului, unde sunt posibile doar [s] și [ɕ]: gras (bold), gruix [gruɕ] (grosime). În fața unei consoane fără voce de sibilante, este posibil doar sunetul [s], înainte de chemarea - [z]: vespa [véspə] (viespe), esmentar [əzməntá] (mențiune).
Consoanele „b”, „d”, „g” dintre vocale se pronunță ca fricative : nebot [nəβót] (nepot), cada [káđə] (fiecare), regar [rəɣá] (apă). Fonemele /b/, /d/, /g/ se realizează ca opriri doar la începutul unui cuvânt după o pauză: Barcelona [bərsəlónə], după [dəsprés] (după), gràcies [grásiəs] (mulțumesc) și în grupuri intervocalice -mb-, -ld-, -ng-, -nd-: combinar [kumbiná] (conecta), calda [káldə] (caldura), congost [kuɲgós(t)] (defileu), onda [óndə] ( val), altfel se pronunță spiranți [β], [đ], [ɣ]: saber [səβɛ́] (a ști), seda [sɛ́đə] (mătase), agradable [əɣrəđábblə] (plăcut). Opoziția dintre /b/ și /v/ ca foneme separate a supraviețuit doar în unele dialecte: baleară, algeriană și valenciană .
Neutralizarea opozițiilor fonemelor nazale în poziția de implozie înaintea următoarei consoane este similară cu fenomenul corespunzător din alte limbi romanice; înainte de [b], [p], [m] numai [m] se pronunță: canvi [kámbi] (schimbare), nemuritor [imurtál] (nemuritor); înaintea consoanei palatale este posibil doar sunetul [ɲ]: рanxa [рáɲɕə] (stomac), înainte de [k], [g], [n] - numai [ŋ]: tancat [təŋkát] (închis), engany [ əŋgáɲ] (înșelăciune ), digne [díŋne] (vrednic). În rezultatul absolut al cuvântului, toate fonemele nazale sunt posibile: enciam [ənsiám] (salată), món [món] (pace), dany [daɲ] (vătămare), jonc [ʑoŋ] (trestie).
Fonemul /l/ în rezultatul absolut și înainte de consoană are o versiune velarizată [ɫ]: minimum [əɫmɛ́ɲs] (cel puțin), sal [saɫ] (sare).
Consoana „r” se pronunță ca /r/ („p lung”) la începutul cuvântului și la dublare (rr), în alte cazuri - ca /ɾ/ ( un singur accent p ): ràdio [r:áđiu ] (radio), сórrer [ kór:ə] (a alerga), gros [gɾos] (mare).