Ortografia clasică milaneză este ortografia limbii lombarde de vest , în special pentru dialectul său milanez , care a fost folosit de scriitori și poeți celebri ai literaturii lombarde de vest, cum ar fi Carlo Porta, Carlo Maria Maggi, Delio Tesa și alții. A fost folosit pentru prima dată în secolul al XVI-lea de Carlo Maria Maggi; a fost primul care a introdus trigrama oeu. Autori anteriori precum Bonvesine de la Riva ( secolul al XIII-lea ) au folosit ortografia latină. În 1606, G. A. Biffy, în Prissian de Milan de la parnonzia milanesa , a început să codifice, inclusiv lungimea vocalelor și să folosească ou pentru a reprezenta /œ/. Ortografia milaneză a venit ca un compromis între vechiul sistem toscan și cel francez; o trăsătură caracteristică a ortografiei care o deosebește de pronunție este metoda de distincție între vocalele lungi și scurte. Astăzi, datorită faptului că devine mai arhaic, este înlocuit cu metode mai simple care folosesc ö, ü pentru vocalele rotunjite și dublarea pentru vocalele lungi. Ortografia clasică milaneză a fost adaptată de Cercul Filologic din Milano pentru uzul modern.
Ortografia clasică milaneză (editată de Cercul Filologic din Milano) are o serie de diferențe față de alfabetul italian:
Utilizarea de bază a accentelor:
Pronunțarea vocalelor și a diftonelor false:
Utilizarea consoanelor:
| Scrisoare | Se întâmplă | ÎN CAZUL ÎN CARE UN | Note |
|---|---|---|---|
| A | înaintea consoanelor duble sau a terminațiilor de cuvinte accentuate | A | stresul este indicat printr-un apostrof |
| A | in alte cazuri | A | stresul este indicat printr-un apostrof |
| aa | la sfârşitul cuvintelor | A | mereu sub stres |
| b | mereu | b | |
| c | înaintea consoanelor sau a vocalelor a, o, u | k | |
| ci | înainte de a, o, u | tʃ | |
| c | in alte cazuri | tʃ | |
| cap | mereu | k | |
| d | mereu | d | |
| e | înaintea consoanelor duble sau a terminațiilor de cuvinte accentuate | ɛ | stresul este indicat printr-un apostrof |
| e | in alte cazuri | eː | stresul este indicat printr-un apostrof |
| ee | la sfârşitul cuvintelor | eː | mereu sub stres |
| f | mereu | f | |
| g | înaintea consoanelor sau a vocalelor a, o, u | ɡ | |
| gi | înainte de a, o, u | dʒ | |
| g | in alte cazuri | dʒ | terminație de cuvânt uluită |
| gh | înainte de i sau e | g | terminație de cuvânt uluită |
| i | înaintea consoanelor duble sau a terminațiilor de cuvinte accentuate | i | stresul este indicat printr-un apostrof |
| i | după o consoană și înaintea unei vocale | j | |
| i | in alte cazuri | iː | stresul este indicat printr-un apostrof |
| ii | la sfârşitul cuvintelor | iː | mereu sub stres |
| j | numai după consoane | j | |
| l | mereu | l | |
| m | după consoane | ◌̃ | |
| m | in alte cazuri | m | |
| n | când nu este o formă de vocală cu o vocală anterioară sau un cuvânt care se termină cu o silabă finală neaccentuată | n | |
| n | în alte raze | ◌̃ | |
| nn | mereu | n | |
| o | mereu | u | mereu nestresata |
| oo | la sfârşitul cuvintelor | uː | mereu sub stres |
| o | mereu | ɔ | mereu sub stres |
| o | mereu | oː | mereu sub stres |
| oeu | înaintea consoanelor duble sau a terminațiilor de cuvinte accentuate | - | mereu sub stres |
| oeu | mereu | œː | mereu sub stres |
| p | mereu | p | |
| qu | mereu | kw | |
| r | mereu | r | |
| s | la sfârșitul cuvintelor, după consoane fără voce, la începutul unui cuvânt | s | |
| s | intervocalice sau după consoane vocale | z | |
| sci | mereu | ʃ | numai sc după e, i |
| s'ci | mereu | stʃ | numai s'c după e, i |
| sgi | mereu | ʒ | numai sg după e, i |
| ss | mereu | s | |
| t | mereu | t | |
| u | înaintea consoanelor duble sau a terminațiilor de cuvinte accentuate | y | stresul este indicat printr-un apostrof |
| u | înainte de q sau g și după o vocală sau ca parte a unui diftong | w | niciodată sub stres |
| u | in alte cazuri | y | stresul este indicat printr-un apostrof |
| uu | la sfârşitul cuvintelor | yː | mereu sub stres |
| v | mereu | v | |
| z | mereu | ts/dz/s |
| Lombard de Vest | |
|---|---|
| briancian |
|
| Komso-Lekkian |
|
| milanez | |
| bustocco și dialect leyan | |
| ticinian | |
| Graubünden | |
| waresian | |
| Lombard alpin |
|
| dialectele lombarde de sud-vest | |
| argou | |
| Vezi si | |